„Sunt nu numai ziarist, ci și prozator, eseist, istoric, reporter de călătorie.” (Ion Cristoiu)

Jurnalul gîndurilor mele

„Măreț și înfricoșător fu anul de la Hristos 1918, iar de la Revoluție, unu”

Dacă tot m-am apucat (cel puţin aşa-mi zic) de cartea de proză, să citesc ceva, ca să-mi intru în mînă. Deschid uşa camerei cu pereţi burduşiţi de cărți de Literatură. E noaptea tîrziu, 12 şi ceva, după ce m-am întors de la emisiune şi am luat un antibiotic pentru a scăpa de viroză. În lumina dintre alb şi gălbui, cărţile îşi arată cotoarele impasibile, ca şi cum ar fi nişte dame din profil. Pentru ce am eu nevoie – stil viu, biciuitor – ar fi bun Sadoveanu. E prea liric. Volumul meu de proză se vrea satiric. Poate un roman de un satiric englez.

Continuați lectura >

Toate actrițele se luptau să interpreteze personaje contrarevoluționare

Am terminat, în fine, Incognito al lui Petru Dumitriu. Evident, după ce mi-am luat inima-n dinți și-am sărit pagini întregi de metafizică ieftină, împrumutată de autor personajului principal. Finalul mă convinge o dată-n plus de geniul lui Petru Dumitriu în cinematografierea mulțimilor sau mai precis a parangheliilor. Din romanul Extrem Occident îmi notasem – în vederea unui eseu ؘ– balamucul de isterie de la venirea unei vedete la aeroport.

Continuați lectura >

Și ilegaliștii comuniști pot fi eroi de capodopere cinematografice!

În volumul lui Petru Dumitriu, Vînătoare de lupi, scris și publicat în anii proletcultismului, găsit la tarabele din Piaţa Universităţii, descopăr nuvela Să vii, să-ţi dau pîine. O exploatez pentru capitolul despre Legendizarea accidentelor de muncă. În Minerii din Maramureş, eroii vieţii noi cocoaţă pe o stîncă ditamai motocompresorul împingîndu-l cu braţele, deşi, la o adică, aveau la îndemînă macaraua.

Continuați lectura >

Generalul Iulian Vlad a fost arestat la fel ca Mareșalul Ion Antonescu

Oricînd păstrîndu-și valoarea de carte de memorii, volumul Confesiuni pentru istorie, apărut la Proema în 2017, sub forma unui interviu de peste 800 de pagini luat fostului șef al Securității, Iulian Vlad, de fostul său secretar, generalul Aurel I. Rogojan, îmi oferă multe dezvăluiri nu doar importante pentru Istoria patriei, dar și semnificative pentru meditația asupra vieții. Iulian Vlad supraviețuiește Cutremurului național din 22 decembrie 1989.

Continuați lectura >

Patriarhul Nicodim se implică în campania electorală a comuniștilor

Din tableta lui Arghezi Fel de poveste rețin această expresie uluitoare prin conținutul ei greu de esențe. Publicistul vorbește despre un ins care se fălește că nimic nu-i poate sta împotrivă. „«Poate ceva să-mi reziste?» întreabă fălosul. Da, îi răspunde Arghezi, Secunda! Te împiedici de minutarul ceasornicului și te prăvălești”.

Continuați lectura >

Despre Ion Cristoiu din 1975 și Ion Cristoiu din 2017  

Căutînd prin folderul cu Note de călătorie textul Germania – în căutarea fisurii, pentru a-l lipi la însemnările pe aceeași temă din noul voiaj, descopăr c-am mai fost în această parte a Germaniei, pe vremea cînd aceasta era RFG. Cînd am fost? Anul mi-l amintesc cu aproximație. Cred c-a fost 1975, pe vremea Vieții studențești. O fotografie pe care n-am uitat-o, deoarece o am printr-una din cutii, înfățișîndu-mă într-un grup de jurnaliști din presa de tineret, confirmă ipoteza. Dacă nu mă înșel, fusesem invitați de o Asociație a ziariștilor din RFG. Notele scrise atunci și bătute în anii din urmă, nu însă stilizate, spun asta prin referirile la întîlniri tipice unor astfel de turnee profesionale.

Continuați lectura >

De la Marx la Coca-Cola

Termin de citit „De la Marx la Coca-Cola”, interviul de o carte luat de Alin Teodorescu lui Adrian Năstase. Am început să-l citesc joi seara, înainte de a pleca la Bruxelles împreună cu premierul. Joi noaptea, cînd mi-am făcut bagajul, am avut ezitări să iau cartea cu mine. M-am gîndit că a o citi în avion ar fi prea ostentativ. N-am dat-o gata vineri cît a durat călătoria, deşi pe drum, la întoarcere, am discutat despre ea cu Adrian Năstase. Efortul de a o termina se datorează revoltei de o clipă împotriva prostului meu obicei de a începe ceva şi a nu duce pînă la capăt.

Continuați lectura >

Note despre interogatoriile luate Lotului Antonescu

Pentru un eseu mai amplu despre Lovitura de stat de la 23 August 1944, recitesc şi – se înţelege – fişez Stenogramele interogatoriilor luate Lotului Antonescu, începînd cu 12 aprilie 1946, în Subsolul Ministerului de Interne de o echipă de anchetatori condusă de Avram Bunaciu. Documente cruciale pentru înţelegerea Mareşalului Antonescu, Stenogramele au fost descoperite şi tipărite, după 1989, la Editura Saeculum, în 1998, de Marcel-Dumitru Ciucă, în volumul III al cărţii Procesul Mareşalului Antonescu.

Continuați lectura >

Genial, nu-i aşa?! Un neamţ care se dădea drept englez!

Sînt în Opere complete de Cehov – cel puţin în volumul I – şi proze slabe, foiletoane de o mediocritate vecină cu cea a textelor tipărite în presa umoristică de la chioșcuri. Din cînd în cînd însă, chiar şi în aceste proze, întîlneşti mici bijuterii în stare prin valoarea lor să ridice spectaculos preţul prozei. În Răzbunarea, schiţă apărută în Mirskoi Tolc, 31 decembrie 1882, sub iscălitura lui A. Cehonte, sare în ochi această consemnare: „Comicul se duce la casă, unde, la o masă murdară din lemn de tei, şedea casierul Stanim, bunul lui prieten, un neamţ care se dădea drept englez“.

Continuați lectura >

Dependent de cărți ca de droguri

Iubitorul de cărţi nu diferă prea mult de dependentul de droguri. În cazul ultimului, dealerul ştie că intră în sevraj fără doza obişnuită şi, prin urmare, se înfăţişează la uşă cu oferta. Dependentul de cărţi e victima sigură a anticarilor ambulanţi. Într-una din zilele trecute mai demult, s-a înfăţişat la BAR un tip scund, prevăzut cu o sacoşă din cele puse la dispoziţie prin Supermarketuri, înainte de a ajunge cu căruciorul, împins ca un vagonet de un stahanovist, în dreptul casieriţei.

Continuați lectura >