„Sunt nu numai ziarist, ci și prozator, eseist, istoric, reporter de călătorie.” (Ion Cristoiu)
Nae Ionescu, „O legatură de dragoste… unilaterală”, din volumul „Roza vînturilor”
Încercările mele de a lămuri problema alianțelor rumânești în datele ei a ridicat într'o anumită parte a presei bucureștene proteste furtunatece. Simple declarațiuni de dragoste pentru Franța, romanțe pe chitară, de un gust îndoielnic, cu acompaniament de pitpalac, sau insulte nestăpânite pentru puținătatea mea, aceste proteste nu aduc până în prezent nici o ideie și nu contribuiesc în nici un fel la lămurirea chestiunii. Învățat să discut pe fapte și pe argumente și să mă păstrez, în materie de rațiune...
Continuați lectura >
Pisoiul se adresează trecătorilor cu un Memoriu
În tăcerea după-amiezii de duminică, Tincuța, cățeaua (ar trebui să scriu partenera cîinelui, ca să fiu corect politic) din curtea casei, izbucnește într-un lătrat furios. Unul dintre acele lătraturi care te fac să dai buzna afară, speriat că proprietatea ta a fost călcată în chip samavolnic. Dai buzna afară. Nimic de pe suprafața proprietății tale nu dezvăluie încălcarea proprietății, nici măcar de un șoarece isteț. Nu s-a întîmplat nimic pe Lumea asta care să-i motiveze izbucnirea. Afară doar de faptul că-n SUA Mc Cain a trecut în fața lui Obama în sondaje, pentru prima oară în campania electorală.
Continuați lectura >
Un salt pe care doar nemții îl puteau face: De la Crăciunul în Încercuirea de la Stalingrad la Crăciunul în Germania de azi
Nimic nu spune mai mult despre semnificația covîrșitoare a Crăciunului în viața nemților – cea mai importantă sărbătoare religioasă – decît pustiul de pe străzile Dusseldorfului în seara de Ajun. Practic, totul e închis. Pînă și tîrgul de Crăciun, împărțit aici pe două străzi. Am venit în Germania atras de gîndul că sărbătorirea Crăciunului e o realitate care merită să fie văzută de un adept al călătoriei de cunoaștere, ca mine.
Continuați lectura >
Note despre interogatoriile luate Lotului Antonescu
Pentru un eseu mai amplu despre Lovitura de stat de la 23 August 1944, recitesc şi – se înţelege – fişez Stenogramele interogatoriilor luate Lotului Antonescu, începînd cu 12 aprilie 1946, în Subsolul Ministerului de Interne de o echipă de anchetatori condusă de Avram Bunaciu. Documente cruciale pentru înţelegerea Mareşalului Antonescu, Stenogramele au fost descoperite şi tipărite, după 1989, la Editura Saeculum, în 1998, de Marcel-Dumitru Ciucă, în volumul III al cărţii Procesul Mareşalului Antonescu.
Continuați lectura >
Mania arestărilor preventive
Editorial publicat în Evenimentul zilei nr. 512, anul III, marţi, 1 martie 1994, la rubrica „Evenimentul zilei văzut de Ion Cristoiu“. N-are rost să mai explicăm ce înseamnă pentru un om o arestare. Chiar și atunci cînd ea e doar pentru cîteva zile. Chiar și atunci cînd ea e nedreaptă. Șocul psihologic și moral e imens. Imaginea publică a respectivului suferă o prăbușire dramatică. Un proces care capătă conotații neobișnuite dacă respectivul e o personalitate cunoscută. Aruncată în spațiul imens al opiniei publice, știrea ajunge la cunoștința întregii țări. Dacă arestatul e un politician, o află imediat toți cei care i-au dat votul.
Continuați lectura >
Mircea Dem. Theodorescu, „Presa și Gazetarul”, în volumul aniversar „Curentul. 1928-1938”
Presa e, fără îndoială, cea mai bîrfită dintre funcţiile sociale. O defaimă, în primul rînd, tocmai cei cari îi caută sau îi cerșesc mai arzător servicii. «Făuritoarea de glorii» n-a avut niciodată, nu recunoştinţa, dar nici măcar cruțarea produselor ei directe. Cerşetorii de renume care bat la poarta noastră se depărtează bodogănind injurii de îndată ce şi-au primit pomana – de multe ori foarte plictisită – a unui calificativ de fericită circulație pe potecile pricopselii.
Continuați lectura >
Despre cîini și mîțe. Lecțiile mele de socializare
Stau în fotoliu și butonez telecomanda sărind de la un post tv de știri, la altul, mînat de ceea ce psihiatrii numesc Boala zappării. Pe ușa care dă spre bucătărie apare soția, cu pisoiul în brațe. Și-a propus să mă apropie de pisoi. Să devenim amici, probabil. Din brațele soției, pisoiul se uită la lumea din jur cu ochi mari, mirați. Despre miracolul existenței s-au zbătut mulți gînditori să ne convingă. – Priviți șopîrla asta! ne zic unii dintre ei. Ce lucrătură perfectă! E opera lui Dumnezeu! De fiecare dată cînd întîlnesc privirile pisoiului îmi spun că așa ar vrea gînditorii să vadă oamenii existența.
Continuați lectura >
Am fost acolo unde s-a decis soarta lui Ceauşescu!
Înaintea oricărei plecări în străinătate, mă întreb ce ştiu eu despre locul pe care am decis să-l vizitez sub semnul credinţei că nici o experienţă intelectuală nu poate fi comparată cu experienţa pe care aş numi-o: A vedea cu ochii tăi ceea ce-ai citit în cărţi sau ai învăţat la şcoală. Ce ştiu eu despre Malta? m-am întrebat, înainte de a mă urca în avionul de Roma, pentru noi, românii, lipsind o cursă directă Bucureşti-Malta. Că e locul despre care spui, în chip automat, ca sub puterea reflexului pavlovist: Cavalerii de la Malta!
Continuați lectura >
Genial, nu-i aşa?! Un neamţ care se dădea drept englez!
Sînt în Opere complete de Cehov – cel puţin în volumul I – şi proze slabe, foiletoane de o mediocritate vecină cu cea a textelor tipărite în presa umoristică de la chioșcuri. Din cînd în cînd însă, chiar şi în aceste proze, întîlneşti mici bijuterii în stare prin valoarea lor să ridice spectaculos preţul prozei. În Răzbunarea, schiţă apărută în Mirskoi Tolc, 31 decembrie 1882, sub iscălitura lui A. Cehonte, sare în ochi această consemnare: „Comicul se duce la casă, unde, la o masă murdară din lemn de tei, şedea casierul Stanim, bunul lui prieten, un neamţ care se dădea drept englez“.
Continuați lectura >
Țara arde și Senatul se piaptănă
Editorial publicat în Evenimentul zilei, nr. 123, anul I, joi, 12 noiembrie 1992, la rubrica „Evenimentul zilei văzut de Ion Cristoiu”. Înainte de a lua calea lumii libere, lume de unde românii sînt retrimiși, colet, plaiurilor mioritice natale, dl Theodor Stolojan a prezentat, în fața Senatului, Raportul guvernării. Gestul n-a venit din imboldul inimii sale de prim-ministru pe terminate. Dl Theodor Stolojan a fost somat să se înfățișeze și să explice. Inițiatoarea acțiunii: Partida Națională. Pierdut cu totul ori de cîte ori apare vreo situație neprevăzută, dl Oliviu Gherman, președintele Senatului, s-a grăbit să se execute.
Continuați lectura >