„Sunt nu numai ziarist, ci și prozator, eseist, istoric, reporter de călătorie.” (Ion Cristoiu)

Am citit pentru dumneavoastră

Introducerea la „O mie și una de nopți”

Facă-se voia lui Allah! În numele lui Allah, mult-milostivul, mult-iertătorul! Mărire lui Allah, stăpânul lumii! Şi rugăciunea şi pacea să fie asupra domnului celor trimişi, stăpânul şi capul nostru Mohamed! Şi de-a pururi fie rugăciunea şi pacea asupra tuturor celor ai săi, laolaltă strânşi până la ziua răsplăţii. Şi apoi: istorisirile celor de demult să fie de învăţătură celor de acum, aşa ca oricine să vadă întâmplările prin care nu el, ci alţii au trecut; atunci el va cinsti şi va cântări...

Continuați lectura >

Poezia „Înainte” din „Carte de cetire pentru clasa II-a primară urbană lucrată de G. Coșbuc…”

Poezia Înainte din Carte de cetire pentru clasa II-a primară urbană lucrată de G. Coșbuc, membru corespondent al Academiei Române, G. A. Dima, profesor Științe la liceul Sf. Sava, fost institutor și C.N. Costescu, directorul școalei no. 7 de băieți din București. Ediția a III-a, Retipărită fără niei o schimbare de text, București 1910. ”S-aude clopoțelul / Chemîndu-ne mereu ; / Copii, tot inainte, / Haideți cu Dumnezeu !

Continuați lectura >

Ion Barbu, Paralel romantic

Numisem nunţii noastre-un burg, Slăvit cu ape-abia de curg, Ca un dulău trîntit pe-o labă – Vechi burg de-amurg, în ţara şvabă. Scări, unghiuri, porţi! În prag de uşe, O, troli domoli, o, troli cu guşe, La ce vărsări, ca de venin, Vis crud striviţi şi gînd cretin! Stîngi cuburi şubrede, intrate, De case roşii, zaharate; Verzi investiri, prin cîte-un gang, Sub ceasuri largi – balang, balang!

Continuați lectura >

Ion Luca Caragiale, „Ultima oră!…”

Mă aflam în toiul conflictului româno-bulgar, în parcul de la Sinaia. Vreme splendidă, deşi prea călduroasă, şi o mişcare neobicinuită: pe de o parte afluenţa trenurilor de plăcere, ale căror bilete, fiindcă lunea cădea între două sărbători, erau valabile până miercuri dimineaţa; astfel, se-ngrămădea lumea pentru bâlciul de a doua zi marţi, sf. Maria, când e şi hramul mănăstirii; pe de altă parte, era hotărâtă pentru după amiazi plecarea suveranilor noştri spre străinătate. Fizionomia parcului era destul de caracteristică. Persoanele oficiale - curtea regală era în mare doliu...

Continuați lectura >

Fragment din romanul lui Ivan Turgheniev, „Fum”, apărut în 1867

La 10 august 1862 o mare mulţime de oameni se afla adunată în faţa vestitului edificiu „Conversation” din Baden-Baden. Era o vreme minunată. Totul împrejur: copacii cu frunzişul verde, casele albe ale acestui oraş plăcut, şirurile unduioase de munţi – aveau un aer de bunăstare şi sărbătoare sub razele prietenoase ale soarelui. Pretutindeni stăruia un surâs plin de încredere şi de graţie, şi acelaşi surâs nelămurit şi luminos flutura pe toate chipurile omeneşti, bătrâne şi tinere, urâte şi frumoase.

Continuați lectura >

Nae Ionescu, „O legatură de dragoste… unilaterală”, din volumul „Roza vînturilor”

Încercările mele de a lămuri problema alianțelor rumânești în datele ei a ridicat într'o anumită parte a presei bucureștene proteste furtunatece. Simple declarațiuni de dragoste pentru Franța, romanțe pe chitară, de un gust îndoielnic, cu acompaniament de pitpalac, sau insulte nestăpânite pentru puținătatea mea, aceste proteste nu aduc până în prezent nici o ideie și nu contribuiesc în nici un fel la lămurirea chestiunii. Învățat să discut pe fapte și pe argumente și să mă păstrez, în materie de rațiune...

Continuați lectura >

Mircea Dem. Theodorescu, „Presa și Gazetarul”, în volumul aniversar „Curentul. 1928-1938”

Presa e, fără îndoială, cea mai bîrfită dintre funcţiile sociale. O defaimă, în primul rînd, tocmai cei cari îi caută sau îi cerșesc mai arzător servicii. «Făuritoarea de glorii» n-a avut niciodată, nu recunoştinţa, dar nici măcar cruțarea produselor ei directe. Cerşetorii de renume care bat la poarta noastră se depărtează bodogănind injurii de îndată ce şi-au primit pomana – de multe ori foarte plictisită – a unui calificativ de fericită circulație pe potecile pricopselii.

Continuați lectura >

Stelian Popescu, „A doua dezrobire”, Universul, 16 august 1936

Au trecut de atunci douăzeci de ani. Unde sîntem ce sîntem și cum sîntem azi, mare popor român sub conducerea micilor români din pepiniera politică a vremurilor prezente? Mă îngrozesc la gîndul tragicului bilanț pe care trebuie să-l rezum în rîndurile ce urmează. Țara întreagă dezbinată în multiple partide și grupări politice, ce se dușmănesc cu gîndul de distrugere, dar nu pentru deosebiri profund de doctrine și de principii...

Continuați lectura >

Marc Aureliu, Fragmente din „Către mine însumi”

Chiar dacă ai avea de trăit trei mii de ani, ori zeci de mii de ani, aminteşte-ţi că omul nu pierde decât viaţa pe care o traieşte acum, şi nu trăieşte nicio alta viaţă decât cea pe care o trăieşte acum. Astfel, toţi sunt aduşi la aceeaşi măsură, căci prezentul e acelaşi pentru toţi, deşi cele ce pier nu sunt la fel; şi astfel, ceea ce se pierde pare doar o clipă. Un om  nu-şi poate pierde trecutul sau viitorul, căci, dacă nu are ceva, cum i se poate lua acest ceva? Aşadar, la două adevăruri trebuie să te gândeşti mereu: mai întâi, toate lucrurile din vecie au forme identice şi se succed circular...

Continuați lectura >

„Ion I. C. Brătianu”, tabletă apărută în Ediția specială a ziarului Universul, scoasă joi, 24 noiembrie 1927, dimineața, cu știrea privind moartea lui Ion I.C. Brătianu

Ion Brătianu, preşedintele Consiliului de Miniştri, e mort. Vestea e cutremurătoare. Stă mintea-n loc; mintea unei naţii e învăluită în doliu. Aripele morţii au fîlfîit deasupra celui mai cuprinzător suflet politic al ţării şi l-au luat să-l ducă, luînd țării pe cel mai de seamă dintre fiii săi aleşi, luînd neamului pe cel mai bun dintre devotaţii săi.

Continuați lectura >