Se spunea prin sat că Petrică Norocea se făcuse strigoi, deoarece, după ce-l îngropaseră, i se furaseră pantofii nou-nouţi, luaţi de la Floreşti de la un magazin din Centru. Erau atît de frumoşi, cu botul lor ascuţit, tip ştiucă, cu șireturile terminate într-un ciucure, încît alor lui le păruse rău că trebuie să încalțe mortul cu ei. Ba chiar şi şovăiră un pic înainte de a-i pune. Le trecu prin cap să-i schimbe. În Vintileasa se credea însă că mortul fără pantofi noi nu-i primit pe Lumea Ailaltă şi, drept urmare, rămîne prin sat, bîntuind noaptea prin casele oamenilor.
Un turist japonez, venit în România ca s-o bifeze ca vizitată, după care urma să meargă în Bulgaria şi Grecia, potrivit hărţii, a fost muşcat de un maidanez. Călătorul din Țara Soarelui Răsare se afla în Piaţa Revoluţiei, fostă a Republicii, întrebîndu-se cum s-ar putea trage în poză împreună cu Nicolae Ceauşescu, executat la Târgoviște, cînd un maidanez jigărit, fără o parte din coadă, tăiată de nişte derbedei, s-a apropiat pe nesimţite şi şi-a înfipt colţii în turul pantalonilor.
La 2 iunie 1922, moare la Roma Take Ionescu. Personalitate de prim rang a României atît în varianta de Românie Mică, dinainte de Unire, cît și în varianta de Românie Mare, de după Unire, poreclită și ea Cea Mare, Take Ionescu e bocit de întreaga presă. Face excepție Contimporanul, prin tableta Take Ionescu, semnată de Ion Vinea pe 5 iunie 1922. E puțin spus că autorul scoate limba la zicerea Despre morți numai de bine. Textul trebuie pus sub învățătura Despre morți numai rău. O violență pamfletară mai greu de imaginat chiar și cînd ar fi fost vorba de un om viu, d-apoi de unul mort:
Editorial publicat în Evenimentul zilei nr. 204, anul II, joi, 25 februarie 1993, la rubrica „Evenimentul zilei văzut de Ion Cristoiu“ De la Cotroceni vin tot mai multe semne că aşteptatele consultări cu partidele nu vor avea nici un rezultat concret. Perindarea politică pe la preşedintele Ion Iliescu se dovedeşte o splendidă pierdere de timp. Jurnaliştii pîndesc zadarnic pe la colțurile fostului Palat al pionierilor. Liderii partidelor politice ies aşa cum au intrat. Dl preşedinte îi primeşte cu zîmbetu-i devenit deja legendar şi-i ascultă grăbit să le spună cum e cu NATO şi cu Programul de guvernare.
Plecat dintr-o capitală unde pînă și un congres al cultivatorilor de leuștean dă totul peste cap, mă așteptam ca reuniunea la vîrf a Consiliului Europei să-ți sară în ochi: printr-o pancartă, printr-un afiș, printr-un polițist în plus. Nimic din toate acestea pe aeroportul din Viena. Nici un semn că, începînd de mîine, va avea loc aici Un eveniment politic major al vieții internaționale. Că orașului puțin îi pasă, ne convingem pornind în căutarea biroului Information. Consiliul Europei ne-a dădăcit, înainte de a o lua spre Viena, să ne prezentăm la acest Birou imediat după aterizare. Evident, dacă vrem să ajungem la hotel.