Pietonii reprezintă cea mai mare parte a omenirii. Mai mult chiar, constituie lamura ei. Pietonii au creat lumea. Ei au construit oraşele, au ridicat clădirile cu etaje peste etaje, au făcut instalaţiile de canalizare şi de alimentare cu apă, au pavat străzile şi le‑au luminat cu becuri electrice. Ei au răspândit cultura în lumea întreagă, au inventat tiparul şi praful de puşcă, au făcut poduri peste râuri, au descifrat hieroglifele egiptene, au pus în circulaţie lama de ras, au desfiinţat comerţul cu sclavi...
Banda din care făcea parte Nelu Pravăț se specializase în furtul poșetelor de pe plajă. Unui om nu-i era deloc ușor să șterpelească o poșetă. Te puteai apropia de lucrurile din jurul unei tipe care se prăjea la soare și, în consecință, nu era atentă la ce se întîmpla în jur, pe două căi. Fie îmbrăcat de oraș, fie în costum de plajă. Amîndouă formulele erau periculoase. Un bărbat îmbrăcat de oraș pe o plajă cu tipi și tipe doar în chiloți bătea la ochi. Dacă te apropiai în costum de plajă, nu atrăgeai atenția. Dar, după ce luai poșeta, cum o duceai de-a lungul și de-a latul plajei fără a fi văzut de nimeni.
Pe Costa del Sol, la 52 de kilometri de Malaga, se află Nerja. Unele ghiduri îi zic acestei localităţi sat. Altele, mai generoase, acceptă s-o treacă drept orăşel. Zgîrcit cu precizările, deoarece trebuie să dea gata întreaga Spanie, ghidul Michelin o expediază la capitolul dedicat întregii Coaste de sud a peninsulei. Nerja e o aşezare spaniolă ca oricare alta, din sudul Spaniei. Căsuţe albe, mediteraneene, aşezate în trepte, ca spectatorii la un teatru, dar avînd prăvălii cu suveniruri, cetăţeni în chiloţi scurţi şi sandale...
Halucinațiile călugărilor. Am trecut la Les Vikings: histoire, mythes, dictionnaire, Paris, Éditions Robert Laffont, coll. „Bouquins”, cartea de căpătîi a lui Regis Boyer despre vikingi. Am cumpărat-o de pe Amazon. Sar direct la Dicționar, parte care ocupă un sfert din lucrare. La litera A dau peste termenul: „A Furore Normannorum, Libera Nos, Domine”. Reproduc explicația. Spune totul despre imaginea vikingilor în lumea occidentală de la finele mileniului întîi al Istoriei după Christos:
Exact! Era vorba de imaginea în faţa satului. Trebuie însă să recunoaştem că, la ţară, un important rol educaţional îl are aşa numita „gură a satului“. Pe mine de-asta mă şi amuză campaniile electorale pentru alegerile locale. La sat, toţi oamenii se cunosc între ei. Se ştie care sînt beţivii, care sînt leneşii, care sunt harnicii. Acolo totul se ştie, nu poţi să ascunzi nimic! Satul este necruţător în privinţa ierarhizărilor!