„Sunt nu numai ziarist, ci și prozator, eseist, istoric, reporter de călătorie.” (Ion Cristoiu)

Stilul chemărist al „României libere”

Deși apare abia a doua zi, și România liberă stă sub semnul trecerii fără probleme, din convingerea că Nicolae Ceaușescu nu se va mai întoarce, de la Ceaușismul zelos la anti Ceaușismul fioros. Vineri, 22 decembrie 1989, ziariștii de la România liberă scoseseră un ziar care reflecta cu abnegație poziția lui Nicolae Ceaușescu față de protestele împotriva regimului. În dreapta sus, la locul cel mai vizibil, imaginea balconului din care vorbește Conducătorul la mitingul din 21 decembrie 1989. Adunarea populară din București e descrisă sub titlurile și supratitlurile de lungă și glorioasă carieră în ultimii ani ai lui Nicolae Ceaușescu:

„Marea adunare a oamenilor muncii din Capitală s-a desfășurat sub semnul hotărîrii de a face totul pentru
APĂRAREA FERMĂ A CUCERIRILOR REVOLUȚIONARE, A MUNCII PAȘNICE ȘI CONSTRUCTIVE, A INDEPENDENȚEI ȘI SUVERANITĂȚII NAȚIONALE.”

Urmează Cuvîntarea tovarășului Nicolae Ceaușescu.
Dreapta, sub pălăria titlului agitatoric, e plasat Comunicatul privind Ședința Comitetului Politic Executiv al CC al PCR, urmat de o casetă stil afiș mobilizator:

„Întreaga națiune, în deplină unitate în jurul partidului, este hotărîtă să-și apere cu fermitate cuceririle revoluționare, independența și integretatea patriei, să continue neabătut construcția socialistă.”

Trimiterea la paginile despre Miting se face prin titlul:
„Să apărăm unitatea și integritatea patriei, munca pașnică a poporului român!”

Lesne de recunoscut în titlurile incendiare principalele sintagme folosite de Nicolae Ceaușescu în intervențiile publice despre Evenimentele de la Timișoara.

Jos, pe întreaga pagină se reproduce o fotografie a mitingului în faza sa de început luată dinspre balcon. Pentru cititorul care nu văzuse la televizor întreruperea mitingului fotografia era o dovadă că oamenii muncii protestau masiv împotriva huliganilor de la Timișoara.

Cotidianul central România liberă se ocupă și el de adunările populare din întreaga țară. Pagina a doua din 22 decembrie 1989 avansează un titlu prin care ziarul se vrea un purtător de cuvînt al națiunii:

„Întreaga națiune, în deplină unitate în jurul partidului, este hotărîtă să-și apere cu fermitate cuceririle revoluționare, independența și integritatea patriei, să continue neabătut construcția socialistă!”

Sub înalta protecție a acestui titlu, ziarul publică relatări de la adunările populare din întreaga țară, inițiate și desfășurate după tipicul mitingului de la București. Ele diferă de cele comentate în Scînteia. Așa se indicase, pentru a lăsa impresia unui tumult la nivel național, sau redacția optase pentru manifestări diferite de cele semnalate de oficiosul PCR?

Titlurile date relatările alcătuiesc suma de slogane ale campaniei declanșate de Nicolae Ceaușescu pentru contracararea protestelor de la Timișoara:

  • „Întreprinderea «Electroputere» – Craiova, Ripostă hotărîtă tuturor celor care atentează la interesele supreme ale țării.”
  • „Întreprinderea de fire sintetice Săvinești, Vom apăra cu orice preț dreptul poporului nostru la viață liberă și demnă.”
  • „Institutul de cercetare științifică și inginerie tehnologică proiectări rafinării Ploiești, Sîntem hotărîți să îndeplinim în cele mai bune condiții programele de dezvoltare economico- socială.”
  • „Filatura de fire «Melana» din Botoșani, Vom înfrînge orice acțiune reacționară, imperialistă de subminare a orînduirii socialiste.”
  •  „Combinatul Petrochimic Pitești, Acționăm cu întreaga răspundere față de prezentul și viitorul comunist.”

Ilustrat cu două fotografii surprinse la adunările populare, grupajul e prefațat de un text redacțional:

„Într-un mare număr de unități economice, institute de cercetare și proiectare, întreprinderi și instituții din întreaga țară au continuat să se desfășoare adunări ale oamenilor muncii în cadrul cărora s-a dat expresie deplinei adeziuni față de ideile și aprecierile tovarășului Nicolae Ceaușescu în legătură cu evenimentele de la Timișoara. S-a dat glas în același timp, atașamentului profund al clasei muncitoare, al poporului român față de politica internă și externă a partidului și statului, față de nobilele idealuri socialiste, hotărîrii neclintite de a apăra cu orice preț marile cuceriri revoluționare dobîndite de națiunea noastră.

În cadrul adunărilor au fost adoptate moțiuni în care se exprimă un protest vehement față de amestecul fragrant al cercurilor imperialiste, șovine, iredentiste din străinătate în treburile interne ale țării noastre, voinței de a se acționa în continuare cu dăruire și abnegație, în spirit revoluționar, pentru traducerea în viață a mărețelor obiective stabilite de Congresul al XIV-lea al P.C.R., a planurilor și programelor de dezvoltare multilaterală a patriei, pentru edificarea cu succes a celei mai drepte și umane orînduiri pe pămîntul României.”

Comentariul face trimitere la Cuvîntarea lui Nicolae Ceaușescu din seara lui 20 decembrie 1989 despre Evenimentele de la Timișoara, puse pe seama amestecului străin în treburile interne ale țării. Citez din Cuvîntare:

„În zilele de 16 și 17 decembrie, sub pretextul împiedicării aplicării unei sentințe judecătorești legale, câteva grupuri de elemente huliganice au organizat o serie de manifestări și incidente, trecând la atacarea unor instituții de stat, distrugând și jefuind o serie de clădiri, de magazine. În ziua de 17 decembrie și-au intensificat activitatea împotriva instituțiilor de stat și de partid, inclusiv a unor unități militare. Aceste grupuri aveau scopul de provoca dezordine și distrugerea instituțiilor și bunurilor generale ale orașului și de a da semnalul unor asemenea acțiuni și în alte centre. Deoarece acțiunile grupurilor antinaționale, teroriste, au continuat, conform constituției și în conformitate cu legile țării, unitățile militare au fost obligate să s apere, să apere ordinea și bunurile întregului oraș. De fapt, să apere ordinea în întreaga țară. Organele de ordine, procuratura, au efectuat și continuă să efectueze cercetările corespunzătoare pentru a stabili cauzele și vinovații acestor acte cu caracter net fascist, provocator de distrugere.

Din datele de care se dispune până în prezent, se poate declara cu deplină certitudine că aceste acțiuni cu caracter terorist au fost organizate și declanșate în strânsă legătură cu cercuri reacționare imperialiste, iredentiste, șoviniste și cu serviciile de spionaj din diferite țări străine. Scopul acestor acțiuni antinaționale provocatoare a fost acela de a provoca dezordine în vederea destabilizării situației politice, economice, de a crea condițiile dezmembrării teritoriale a României, distrugerii independenței și suveranității patriei noastre socialiste. Nu întâmplător, posturile de radio de la Budapesta și din alte țări au declarat încă în cursul acestor acțiuni antinaționale teroriste o campanie deșănțată de ponegrire, de minciuni împotriva țării noastre. Doresc să declar cu toată răspunderea că unitățile armatei noastre, care au misiunea apărării independenței și suveranității patriei, a cuceririlor revoluționare, au dat dovadă de multă, foarte multă răbdare, nu au răspuns chiar atunci când soldații și ofițerii au fost loviți, ci numai atunci când situația a ajuns de așa natură încât au fost atacați de bandele teroriste și au fost puse în pericol instituțiile fundamentale, ordinea din județ. Armata și-a îndeplinit pe deplin îndatorirea față de patrie, de popor și cuceririle socialismului.

Această campanie împotriva României face parte dintr-un plan mai general împotriva independenței și suveranității popoarelor, acelor popoare care nu vor dominația străină și sunt gata să-și apere cu orice preț, inclusiv cu arma în mână, independența, dreptul al o viață liberă.”

Adunările populare din 21 decembrie 1989 au fost trecute cu vederea de cercetătorii postdecembriști ai Evenimentelor din decembrie 1989. Unei întregi serii de întrebări nu li s-au răspuns pînă acum. Ca, de exemplu:
Au fost ele ordonate de la nivel central sau au fost rodul unei reacții de rutină la o cuvîntare a lui Nicolae Ceaușescu?

Devenise un obicei blestemat ca orice discurs al lui Nicolae Ceaușescu să fie urmat în chip fatal de adunări populare de adeziune. În astfel de împrejurări se întocmeau și telegrame de adeziune de la diferite colective de oameni ai muncii și se cereau texte de sprijinire a inițiativei lui Ceaușescu de la personalități ale vieții publice. E mai mult decît interesant că deși ziarele centrale au avut la dispoziție o zi întreagă – 21 decembrie 1989 – pentru a face edițiile de a doua zi, din paginile celor trei cotidiane lipsesc telegramele și declarațiile sub semnătură de adeziune. După Discursul despre vandalismele de la Timișoara ar fi fost normal ca TVR, dar și presa centrală să publice relatări de la fața locului. În cazul TVR, reportaje filmate, în cazul presei texte însoțite de fotografii.

Erau conștienți participanții la mitingul de la București și la adunările populare din țară de semnificația prezenței lor?
După opinia mea, nu.

Discursul din 20 decembrie 1989, seara, nu reușise să neliniștească întreaga țară. Desigur, mulți români auziseră de la Europa liberă și de la Vocea Americii de tulburările de la Timișoara. Aflaseră însă informații despre represiune mai mult și mai puțin despre proteste. Discursul lui Nicolae Ceaușescu venea netam-nesam după patru zile în care presa oficială nu suflase un cuvînt despre tulburările de la Timișoara. În aceste condiții, acuzațiile lui Nicolae Ceaușescu n-au reușit să convingă opinia publică de importanța celor petrecute la Timișoara. Adunările populare s-au desfășurat, ca și mitingul de la București, într-o atmosferă de rutină. Cei prezenți, aduși cu convocatorul, n-au avut o clipă conștiința că participă la ceva de importanță crucială pentru istoria României. Celor care poate sincer îl credeau pe Nicolae Ceaușescu nu li s-a părut că adunarea la care participau juca vreun rol în bătălia Conducătorului cu forțele destabilizatoare din Occident. Celor care nu-l credeau nu li s-a părut că adunarea populară joacă vreun rol în lichidarea mișcării de la Timișoara. Așa se explică paradoxul că aceiași oameni care strigaseră la mitingul din București și la adunările populare Trăiască Ceaușescu au strigat peste doar o zi Moarte lui Ceaușescu!

Ziarul de a doua zi, sîmbătă, 23 decembrie 1989, e întocmit de aceeași oameni care făcuseră ediția ceaușistă. Păstrînd stilul agitatoric, de plesnitoare cu artificii, ziarul din 23 decembrie 1989 botezat Ediție specială, e net anticeaușist. Editorialul, semnat de Ion Pavelescu poartă titlul Sîntem un popor eroic, de neîngenuncheat. E dedicat în întregime Luptei cu teroriștii. Poate fi considerat tipic pentru contribuția presei la psihoza teroriștilor și prin asta la măcelul de după 22 decembrie 1989:

Sîntem un popor eroic și neîngenuncheat
Capitala patriei noastre este în momentul de față centrul și inima fierbinte a minunatei revoluții pe care poporul a înfăptuit-o și pe care forțele oarbe ale dictaturii fac eforturi supraomenești pentru a o sugruma în fașă. Am străbătut în primele ore ale dimineții orașul, am cunoscut cîteva dintre punctele fierbinți. Certitudinea pe care ne-am format-o este că toți cetățenii români știu ce vor și sînt hotărîți să-și ducă pînă la capăt hotărîrea fermă de a-și apăra cu arma în mînă, cu prețul vieții, cuceririle pe care potentații zilei de ieri încearcă să le spulbere. S-a născut și se afirmă, în această încleștare pe viață și pe moarte pentru dezvoltarea democratică a României una dintre cele mai nobile și mai frumoase trăsături – eroismul de masă. Străzile, piețele, parcurile și grădinile publice, instituțiile de stat și, înainte de toate, centrele în care se dă expresie bucuriei populare – Radiodifuziunea, Televiziunea, redacțiile ziarelor centrale – sînt ocrotite de sute și sute de oameni, care au înțeles adevărul simplu că acum este necesar să răspundem forței prin forță, să-i obligăm pe cei ce ne atacă să dea înapoi și să capituleze. Istoria nu-i va ierta niciodată pe cei care, în disprețul oricărei logici, se dedau la acest act mîrșav, josnic și rușinos de a sfida voința poporului și de a încerca să-l îngenuncheze din nou.

Armata română, întreaga armată română, sînge din sîngele nostru, conștiință din conștiința noastră este la postul său și își îndeplinește cu neasemuită abnegație datoria. Ea răspunde focului prin foc, ea blochează, izolează și capturează rînd pe rînd locurile în care s-au repliat cei ce încearcă să ne înjunghie pe la spate. Trebuie să înțelegem că adeseori militarii noștri se gîndesc de zeci de ori înainte de a trage, deoarece bandele de asasini ce atacă mulțimea cunosc tactica perfidă a apărării în condiții de încercuire și nu se dau înlături să ia drept scut oameni nevinovați. Trăim momente de puternică emoție și tensiune! Suntem conștienți că fiecare minut, fiecare ceas are acum prețul aurului! Dar suntem hotărîți să nu cedăm nici un pas, să nu facem nimănui nici un fel de concesii!A oscila acum ar însemna să punem în pericol tot ceea ce am cîștigat cu sînge și cu jertfă. Osmoza deplină care există între popor și armată, conducerea judicioasă a operațiunilor militare, tactica de luptă cea mai adecvată sunt și rămîn armele noastre. Să le folosim cu inteligență, să apărăm cu orice preț revoluția populară care s-a declanșat și din care va renaște mîine o patrie nouă, în care fiecare cetățean să trăiască liber și demn, să fie respectat și prețuit. Poporul se comportă minunat, cu un eroism care atinge sublimul. El, de fapt noi toți vom învinge!”

În dreapta, o imagine devenită deja clișeu al noii orînduiri:
Masele populare suite pe un tanc, semn al fraternizării Armatei cu Poporul.

Partea a doua a paginii întîi e dominată de titlul de grupaj:
Victorie, Libertate, Frăție, Unitate!

Imediat sub el trei casete în stilul revoluționar ceaușist al transformării presei în armă de luptă:

  • „VICTORIA de care se bucură astăzi întreaga noastră patrie, întreaga lume este rodul sacrificiului tinerei generații, al tuturor maselor populare! Să ne arătăm demni în continuare de acest sacrificiu!”
  • „Să contribuim cu toate forțele pentru a instaura în ROMÂNIA o societate a oamenilor LIBERI și DEMNI, triumf al democrației depline!”
  •  „Să fim UNIȚI, să fim VIGILENȚI! Nimeni nu ne mai poate abate din drumul nostru !”

Stilul chemărist, tipic presei angajate, se regăsește deplin în Lozinca desfășurată pe întreaga pagina întîi, jos:

„FRAȚI ROMÂNI! NU VĂ LĂSAȚI RAȚIUNEA ÎNTUNECATĂ DE PATIMĂ, DE BUCURIA PRIMELOR VICTORII, DE NEÎNCREDERE ÎN SEMENII NOȘTRI DE BUNĂ CREDINȚĂ! FIȚI VIGILENȚI, ACȚIONAȚI UNIȚI CU TOATE FORȚELE PATRIOTICE, INCLUSIV CU FORȚELE MINISTERULUI DE INTERNE CARE NI S-AU ALĂTURAT!”

Deasupra, mai multe casete.
Prima e un anunț menit a dezvălui starea de spirit revoluționară în care a fost redactată ediția:

„FRAŢILOR! Această foaie volantă este scrisă nu cu condeiul ci cu arma!
ECHIPA DE SERVICIU A PRIMIT ARME ŞI MUNIŢIE!
Vom lupta! Luptăm!

Veniţi alături de noi! Cît mai mulţi! Casa Scînteii se află în pericol imediat, faţă în faţă cu bandele mercenare chemate de clica ceauşistă, dărîmată de la putere!
Să fim încrezători în victoria noastră supremă !”

România liberă participă déjà lase înscrie deja în Diversiunea cu Teroriștii. Ziariștii scriu cu o mînă, iar cu cealaltă trag cu arma !

O altă casetă e un anunț preluat de la TVR:
„Familia dictatorială Nicolae și Elena Ceaușescu a fost arestată și se află sub pază militară”.

Sub caseta tot îndemn:

„SĂ APĂRĂM AZI, ACUM, cu toată forța cuceririle Revoluției noastre, valorile materiale și spirituale ale națiunii” se publică un text despre teroriști :
ACUM ESTE MOMENTUL să acționăm cu toată energia pentru apărarea libertății atît de scumpe poporului!
ACUM ESTE MOMENTUL să dăm dovada întregii dragoste pe care o nutrim pentru sfînta noastră patrie!

Trebuie să reînnodăm cu toată abnegația tradiția de luptă pentru idealurile cele mai frumoase de neatîrnare, de prosperitate, de pace. Pentru atingerea acestui obiectiv trebuie SĂ LUPTĂM cu toată hotărîrea, să ne ridicăm la înălțimea înaintașilor noștri, care și-au dat viața pentru viitorul luminos al țării!

În trecutul istoric al patriei, în aceste zile fierbinți, eroice, s-a dat dovadă de numeroase pilde de vitejie, de un fierbinte patriotism, de eroism. Este de DATORIA NOASTRĂ SFÎNTĂ să fim demni de aceste înălțătoare pilde. Este necesar SĂ NE UNIM RÎNDURILE strîns, întregul popor, pentru a înfăptui aspirațiile pentru care au murit, zilele acestea mii și mii de fii ai României. Numai printr-o astfel de ACȚIUNE EROICĂ, UNITĂ! izvorîtă din adîncurile inimilor noastre, putem pune pentru totdeauna capăt tiraniei, putem clădi O VIAȚĂ CU ADEVĂRAT LIBERĂ POPORULUI ROMÂN!”

Teroriștilor le e dedicat sloganul:
„NICI O MILĂ FAȚĂ DE CRIMINALII CARE CRED CĂ POT ÎNTOARCE ROATA ISTORIEI!”

Textul Oameni de știință! Cercetători ! se vrea un îndemn către intelectuali ca, după ce vor apăra Revoluția cu arma în mîini, să contribuie la regenerarea țării.