„Sunt nu numai ziarist, ci și prozator, eseist, istoric, reporter de călătorie.” (Ion Cristoiu)

„Scînteia tineretului” devine „Tineretul liber” cît ai clipi

Ediție specială face și Scînteia tineretului, devenită Tineretul liber:
„Ediție specială din ziua renaşterii poporului român”.

Spre deosebire de Scînteia Poporului, Tineretul liber pune la lucru culorile.
Iese ceva între un afiș sindical și o sorcovă.
Pentru a îngădui o ediție de tip afiș revoluționar, numele ziarului, Tineretul Liber, a fost pus în josul paginii, pe dreapta.

Sus, pe întreaga suprafață a paginii e reprodus Tricolorul. Pe o suprafață suficient de mare pentru a mai reduce din spațiul tipografic, greu de realizat în condițiile de urgență ale trecerii la noua presă. Pe stînga, de sus în jos, trei imagini menite a surprinde entuziasmul revoluționar. Nu lipsesc, evident pozele cu suirea Poporului pe tanc. Pe mijloc, de sus în jos, în ordine, Deșteaptă-te, Române!, ca și Scînteia Poporului, material preferat pentru astfel de ediții, deoarece e gata scris de o sută și ceva de ani, apoi în litere astfel colorate încît să închipuie culorile Tricolorului, următoarele lozinci:

  • „Tineri, voi ați scris această pagină nepieritoare din istoria României!”
  • „Tineri, voi ați plătit cu sîngele vostru libertatea noastră, a tuturor!”.
  • „Tineri, fiți mai departe demni de ce ați realizat, de această victorie uriașă!”

 Singurul text publicat, fără semnătură, e anti-Ceaușescu din cap pînă-n picioare și se întitulează Adăpost (antiatomic) doar pentru doi! tipic pentru campania care va ține cîteva săptămîni, de denunțare mînioasă a vieții de lux duse de familia Ceaușescu, între care se înscrie celebrul reportaj tv despre cîntarul și robinetele de aur din apartamentul Zoei Ceaușescu. Evident, asta în timp ce – vorba presei de după proclamarea Republicii Populare Române – Poporul se zbătea în sărăcie.

În rest, pagina întîi e presărată cu îndemnuri specifice momentului:

  • „Apărați ordinea în țara noastră!”
  • „Nu răspundeți provocărilor!”
  • „Țara e a noastră!”
  • „Să apărăm ființa națională !”
  • „Dictatorul a fost alungat!”
  • „Români, apărați țara!”
  • „Armata este cu noi!”

Ca și Scînteia, Scînteia tineretului apăruse în ediția de dimineață cu materiale, fotografii și titluri țipătoare despre Mitingul oamenilor muncii din Capitală prin care se înfieraseră tulburările de la Timișoara.

 De aceea, cele două ediții nu țin de preocuparea ziaristului profesionist de a nu-i scăpa reflectarea unui Eveniment ieșit din comun, cum se întîmpla cu edițiile speciale ale ziarelor interbelice, distribuite de copii vînzători de ziare, ci de graba presei comuniste de-a arăta c-a trecut și ea de partea Poporului.

Nu întîmplător, redacția Informației Bucureștiului se grăbește să anunțe la TVR, prin Petru Popescu, la 14.50, apariția Libertății:

„– Domnul Iliescu… o secundă… numai o secundă… da… Confrații noștri de la ziarul „Informația” au reorganizat ziarul… noi să-l numim de acum ca un organ al acestui comitet de salvare națională (despre care vorbise mai înainte Ion Iliescu, n.n.)… se numește „Libertatea” și va apare pînă într-o oră!
Se aplaudă… Se strigă… Bravo!

Agerpres își anunță adeziunea la 17. Cînd se reia emisia, după o oră de întrerupere pentru răcirea aparaturii, Teodor Brateș anunță că între timp s-au primit mesaje de schimbare la față din partea multor instituții. Alături de MAE, care se angajează „să contribuie la întărirea păcii, nu a cultului personalității”, AGERPRES își asumă misiunea de a fi altfel decît pînă acum:

„Alte declarații sunt din partea agenției române AGERPRES care arată că nu mare are nevoie de împuterniciri speciale, de vize șpeciale din partea cenzurii pentru a transmite știri false, luări de poziții și atitudini naționale lipsite de orice bază reală. Alături de presa centrală din țară, din județele țării, de radio și televiziune, de toate mijloacele de informare în masă, AGERPRES-ul își va face datoria și va informa în mod real, cinstit și civilizat, întreaga politi… opinie publică internă și internațională asupra tuturor evenimentelor care se vor desfășura în România și în lume.”

În cartea sa de memorii Trilogia Revoluției române, în volumul I, dedicat zilei de 22 decembrie 1989, Teodor Brateș scrie că venise pînă la TVR pentru a-și exprima adeziunea însuși directorul AGERPRES, Alexandru Ionescu, dar el nu-l lăsase să apară pe post argumentînd că adeziunea unor instituții e înțeleasă de la sine.

Deși redactorii TVR nu mai conteniseră pînă la ora 17 cu scuzele și angajamentele de a se schimba, Teodor Brateș folosește prilejul oferit de AGERPRES pentru a anunța hotărirea de a fi slujitori ai adevărului și nu ai Tiranului:

„În ceea ce ne privește pe noi la Televiziune, autocritica noastră ați auzit-o în emisiunile precedente, vom face totul pentru a vă spune numai și numai adevărul, cu orice preț, și suntem gata să răspundem în fața poporului pentru activitatea pe care am desfășurat-o pînă acum.”