Întoarcerea la tradiţia interbelică se regăseşte şi în explozia de publicaţii la nivel local. Fostele ziare ale Comitetului judeţean de partid devin ziare independente. Adăugîndu-şi, de regulă, la titlul anterior sintagma: liber. După un timp de dominare absolută, ziarele respective sunt surclasate ca autoritate şi tiraj de cotidianele nou înfiinţate.
Entuziasmul, dar şi iluziile primilor ani, duc la construirea a numeroase publicaţii de cultură pe plan local. Alături de revistele înfiinţate anterior lui 1989, supuse şi ele transformărilor hei-rupiste, noile publicaţii îmbogăţesc peisajul spiritual local, dar se şi concurează nemilos.
Panorama consemnează astfel articolele-program ale unor publicaţii precum: Fîntîna Blanduziei (Bacău), Interval (Braşov), Dunărea literară (Brăila), Carnet literar (Buzău), Apostrof (Cluj-Napoca), Revista V (Focşani), Dacia literară (Iaşi), Continent (Sibiu).
Căderea comunismului a înlăturat prejudecăţile care refuzau înfiinţarea şi dezvoltarea unor publicaţii în domenii suspectate ca fiind periculoase. Astfel se explică explozia de periodice ale Bisericii Ortodoxe Române în special şi religioase în general. Putem consemna, printre altele: Graiul Bisericii noastre, Biserica Ortodoxă Română, Lumina creştină, Lumea credinţei, Tomisul Ortodox, Teologie şi viaţă, Argeşul Ortodox, Revista teologică.
Publicaţii ale Bisericii existau şi anterior. Postdecembrismul provoacă doar sporirea explozivă a numărului de titluri de pe piaţă.
Chestiunea Basarabiei şi Bucovinei era însă strict interzisă dezbaterii publice. Relaxarea democratică îşi găseşte expresia în consemnarea publicaţiilor româneşti de la Chişinău şi Cernăuţi. Sunt monitorizate şi înfăţişate, cu articolul-program de cuviinţă, publicaţii precum: Glasul Bucovinei, Mesager Bucovinean, Mihai Eminescu, Patrimoniu, Renaşterea Bucovinei.