Poliţia din Giurgiu a descoperit un lanţ de ateliere ilegale care produceau păpuşi din plastic pentru bandele de cerşetori din Italia. Ai noştri pătrunseseră pe piaţa din Peninsulă cu o agresivitate ieşită din comun, scoţîndu-i din joc pe albanezi. Cerşetorii acestora interpretau prost omul sărman ajuns pe drumuri. O făceau într-un fel agresiv, de parcă trecătorul ar fi fost vinovat că el se îndreaptă cu metroul către un restaurant în timp ce amărîtul ăsta trebuie să stea şi să cerşească.
Odată stăpîni pe piaţă, ai noştri socotiră că e nevoie de o schimbare radicală în felul de a cerşi. Sub acest semn fu creată şi introdusă în competiţie Cerşetoarea cu copilul de ţîţă. O ţigancă dinadins scheletică, în veşminte sărace, dar curate, urma să se posteze într-un loc public, să-şi desfacă bluza şi să dea ţîţă unui sugar tot timpul, 24 din 24 de ore. Cum era extrem de dificil, dacă nu chiar imposibil, de procurat sute de copii de ţîţă, se apelă la păpuşi de mărime impresionabilă. Aceste păpuşi, special comandate încît feţişoara bucălată să exprime plăcerea suptului împlinit, erau fabricate în atelierele din Giurgiu.
Păpuşile confiscate la percheziţii zăcură mult timp în depozitul Poliţiei Judeţene. Încercarea de a le da unui cămin de copii abandonaţi eşuă. Micuţii le aruncau cît colo, izbucnind în plîns. Le aminteau de mamele pe care nu le aveau.