Editorial publicat în Evenimentul zilei nr. 156, anul I, luni, 28 decembrie 1992, la rubrica „Evenimentul zilei văzut de Ion Cristoiu“
Ca acum un an, ca acum doi ani, şi Crăciunul acesta a fost de o monotonie exasperantă. Colindele n-au contenit de dimineaţa pînă seara și de seara pînă dimineaţa. Televiziunea şi Radioul, reunite sub același semn, al lălăielilor tradiționale, au ținut să ne vîre în cap, cu de-a sila, tot ceea ce comunismul interzisese românilor. Atunci era prea puțin. Acum e prea mult. În materie de colinde, subproducția și supraproducția au același rezultat: vidul intelectual. Ne reamintim cu toții celebra replică a nu mai puţin celebrului Dandanache: „și clopoţeii… îmi ţiuie urechile… știi, aşa sunt de ameţit și de obosit…“ Candidatul trimis de Centru fusese dat gata de cinci poște în sunetele clopoțeilor de la birjă. După două zile de sărbătorire a Crăciunului prin radio și televiziune, îl înţelegem din plin pe venerabilul. De fier să fii și tot te dau gata două zile de clopoței! În acest deșert al monotoniei sărbătorești, analistului nu i s-a oferit luminiţa nici unui eveniment mai acătării. Oamenii politici s-au înscris și ei în ritualul lumînărilor, colindelor și caltaboșilor festivi. Dl Ion Iliescu a fost arătat la televizor primind succesiuni nesfirșite de colindători. Înflăcărata admirație de care se bucură domnia sa, ca bărbat, din partea dnei Rodica Becleanu a dat acestor primiri o dimensiune planetară. Ascultînd comentariile mai degrabă senzuale decît jurnalistice ale doamnei respective, am crezut o clipă că dl Ion Iliescu i-a primit cu colindul pe George Bush, Bill Clinton și Boris Elțîn la un loc. Domnul prim-ministru s-a manifestat şi el pe la tot felul de recepții simandicoase, care au presupus, printre altele, și nițele degustări. N-avem cunoștință de felul în care dl Nicolae Văcăroiu şi-a intrat în rolul de prim-ministru. Sigur e însă că domnia sa a învăţat rapid lecția recepțiilor și a festivităților.
Vineri dimineaţa am avut impresia că monotonia sărbătorească se va sparge. Că vom avea, în sfîrșit, evenimentul politic menit să ne hrănească tirajele. Vineri dimineaţa, Radiodifuziunea a dat cititre unui fax semnat de dl Gheorghe Funar. Ca tot ce vine din partea acestui personaj memorabil al scenei noastre politice, textul e senzaţional. Dl președinte al PUNR ia poziție faţă de lipsa gazului metan în mai multe oraşe ale țării. Cum e şi de așteptat, această poziție poartă amprenta dezordinii politico-ideologice din capul dlui Gheorghe Funar. Constatarea e realistă. Acum, de sărbători, marile orașe se confruntă cu tradiţionalul frig românesc. Concluzia trasă din această constatare ține însă de domeniul halucinantului. Dl Gheorghe Funar descoperă cauza caloriferelor reci și a promoroacei din apartamente în „politica de terorizare prin frig a populaţiei“. Cine e autorul acestei politici? Textul dlui preşedinte al PUNR nu ne-o arată limpede. Noi, care am ajuns însă să-l pricepem și cînd nu ne-o spune clar, am înțeles rapid despre ce-i vorba. Dl Gheorghe Funar pune frigul pe seama unei vaste conspirații a Opoziţiei. Ca să ridice poporul împotriva guvernului și a PUNR, aliat al partidului de guvernămînt, Opoziția a închis simultan robinetele conductelor care duceau gazul către marile orașe. E drept, cu acest prilej au suferit și oamenii ei, dat fiind că frigul e echidistant din punct de vedere politic. Dl Gheorghe Funar nu s-a gîndit însă la acest adevăr elementar. Cînd e vorba de explicat cauzele unor întîmplări politice și economice, fantezia domniei nu cunoaște hotare.
Pentru a fi și mai confuz, dl primar de Cluj a cerut dlui prim-ministru Nicolae Văcăroiu „să se adreseze cetăţenilor României, prin radio și televiziune, să expună situația reală şi de perspectivă apropiată în domeniul încălzirii locuințelor“. Am așteptat cu sufletul la gură Actualitătile de vineri și de sîmbătă seara. Te pomenești, ne-am spus, că dl Nicolae Văcăroiu va ieși pe post și se va explica dlui Gheorghe Funar! Nu de alta, dar de PUNR – al cărui președinte e primarul Clujului – depinde supraviețuirea parlamentară a guvernului Văcăroiu. Aşteptarea s-a dovedit zadarnică. Dl prim-ministru
n-a dat curs fulminantei somații a dlui Gheorghe Funar.
O asemenea sfidare a liderului PUNR n-ar trebui să rămînă fără răspuns. Ar fi de așteptat ca PUNR să anunțe că-și retrage sprijinul parlamentar față de guvernul Văcăroiu. Judecînd după politica de pînă acum a PUNR, am impresia că e o nouă așteptare zadarnică. Înspăimîntătoarea cutezanţă a dlui Gheorghe Funar nu trece dincolo de simpla expediere prin fax a unor comunicate fulminante.
