„Sunt nu numai ziarist, ci și prozator, eseist, istoric, reporter de călătorie.” (Ion Cristoiu)

Isaac Asimov, „Preludiul Fundaţiei” din „Fundația”

MATEMATICIAN.
CLEON I – … Ultimul Împărat Galactic al dinastiei Entun. S-a născut în anul ll.988 al Erei Galactice, în acelaşi an în care s-a născut Hari Seldon. (Se presupune că data naşterii lui Seldon, pe care unii o consideră incertă, a fost modificată astfel încât să se potrivească cu cea a lui Cleon, cu care se spune că s-a întâlnit la scurt timp după sosirea lui pe Trantor.)

Urmând la tronul Imperial în anul 12.010, la vârsta de douăzeci şi doi de ani, Cleon I a avut o domnie care a reprezentat o neaşteptată perioadă de linişte în acele vremuri frământate. Fără îndoială, acest lucru se datorează priceperii de care a dat dovadă Şeful său de Stat Major, Eto Demerzel, care a evitat cu grija înregistrările oficiale, astfel încât se cunosc foarte puţine lucruri despre el. Cleon însuşi…

 ENCYCLOPEDIA GALACTICĂ.
Toate citatele reproduse aici din Enciclopedia Galactică sunt luate din Ediţia cu numărul l16, publicată în anul 1020 după Primul Imperiu Galactic de către Encyclopedia Galactica
Publishing co., Terminus, cu acordul editorilor, (N. Aut.) l.

ÎNĂBUŞINDU-ŞI un mic căscat, Cleon întrebă:
— Demerzel, ai auzit cumva, din întâmplare, de un om numit Hari Seldon?

Cleon era Împărat de mai bine de zece ani, şi nu de puţine ori, la ocazii oficiale, când îmbrăca veşmintele de ceremonie şi îşi punea însemnele monarhiei, reuşea să arate grandios. Aşa arăta, de exemplu, şi în propria hologramă, plasată în nişa din peretele aflat în spatele său. Aceasta era astfel plasată, încât domina evident toate celelalte nişe care păstrau hologramele câtorva dintre strămoşii săi.

Holograma nu era prea exactă, deoarece părul său castaniu deschis era ceva mai des în hologramă decât în realitate.
Adevărata sa faţă prezenta o oarecare asimetrie, întrucât partea stângă a buzei superioare se ridica ceva mai sus decât partea dreaptă şi acest lucru nu era evident în hologramă. Şi, dacă ar fi stat în picioare lângă hologramă, s-ar fi observat că era cu 2 centimetri sub cei l, 83 metri înălţime ai imaginii – şi poate ceva mai corpolent.

Desigur, holograma era portretul din ziua încoronării oficiale, iar atunci era mai tânăr. Şi acum arăta tânăr şi prezentabil, iar când nu era obligat să poarte masca neîndurătoare şi demnă de la ceremoniile oficiale, pe faţa sa se putea citi o oarecare bonomie.

Demerzel răspunse, pe un ton de respect pe care şi-l cultivase cu cea mai mare grijă.
 — Hari Seldon? Nu cunosc acest nume, Sire. Ar fi trebuit să-l ştiu?
— Ministrul Ştiinţei mi l-a menţionat noaptea trecută. Am crezut că îl cunoşti.

Demerzel se încruntă uşor, dar foarte uşor, deoarece nimeni nu avea permisiunea de a se încrunta în prezenţa Împăratului.
 — Sire, Ministrul Ştiinţei ar fi trebuit să vorbească despre acest lucru cu mine, ca Şef de Stat Major. Dacă sunteţi asaltat din toate părţile…

Cleon ridică mâna şi Demerzel se opri imediat.

 — Te rog, Demerzel, nimeni nu poate respecta eticheta tot timpul. Când m-am întâlnit cu Ministrul la recepţia din noaptea trecută şi am schimbat câteva vorbe cu el, a început să sporovăie. Nu am putut refuza să-l ascult şi îmi pare bine, pentru că a fost interesant.

 — Interesant în ce sens, Sire?
— Ei bine, nu mai trăim vremurile când ştiinţa şi matematicile erau la modă. Se pare că acestea au decăzut într-o oarecare măsură, poate pentru că tot ceea ce era de descoperit s-a descoperit. Nu crezi? Cu toate acestea, este evident că se mai pot ivi lucruri interesante. Cel puţin, ceea ce mi s-a spus a fost foarte interesant.

— De către Ministrul Ştiinţei, Sire?
— Da. A spus că acest Hari Seldon a fost prezent la un congres al matematicienilor ţinut aici, în Trantor – se întrunesc la fiecare zece ani, din diverse motive – şi a zis că a dovedit că se poate prezice viitorul cu ajutorul matematicilor.

Demerzel îşi permise un mic surâs.
— Ori greşeşte Ministrul Ştiinţei, care este un om nu prea perspicace, ori greşeşte matematicianul. In mod cert, prezicerea viitorului este un basm pentru copii.

— Oare chiar aşa să stea lucrurile, Demerzel? Oamenii cred în astfel de lucruri.
— Oamenii cred în multe lucruri, Sire.

— Dar ei cred în astfel de lucruri. De aceea nu contează dacă prezicerile sunt adevărate sau nu. Dacă un matematician ar prezice o domnie lungă şi fericită pentru mine, o perioadă de pace şi prosperitate pentru Imperiu… Ei, n-ar fi bine?
— Bineînţeles, ar fi plăcut să auzi aşa o profeţie, dar ce anume ar duce la îndeplinirea ei?
— Este cert că dacă oamenii ar crede-o, ar acţiona conform acestei convingeri. De multe ori, o profeţie devine realitate numai prin simplul fapt că este crezută. Acestea sunt „profeţiile care se împlinesc singure.” Chiar aşa! Dacă stau să mă gândesc bine, tu ai fost cel care mi-ai explicat asta, mai de mult.
— Da, Sire, cred că am făcut-o, zise Demerzel.

Ochii săi îl urmăreau pe Împărat cu atenţie, parcă pentru a vedea cât de departe putea merge de unul singur.
— Totuşi, continuă el, dacă ar fi aşa, oricine ar putea face profeţii.
— Nu toţi ar fi crezuţi la fel, Demerzel. Dar un matematician, care şi-ar putea sprijini profeţia cu terminologii şi formule matematice, ar putea să nu fie înţeles de nimeni şi cu toate acestea să fie crezut de toţi.

 — Ca întotdeauna judecaţi foarte corect, Sire, zise Demerzel. Trăim vremuri agitate şi merită făcut efortul de a le calma într-un mod ce nu necesită nici bani şi nici eforturile militare care în trecutul nu prea îndepărtat au făcut puţin bine şi mult rău.

 — Exact, Demerzel, zise Împăratul cu însufleţire. Informează-te despre acest Hari Seldon. Mi-ai spus că firele tale se întind peste tot în această lume frământată, chiar şi acolo unde forţele mele nu îndrăznesc să meargă. Trage de un fir şi adu-mi-l pe acest matematician. Vreau să-l văd.

 — Aşa am să fac, Sire, zise Demerzel care îl găsise deja pe Seldon, notându-şi în gând să-l felicite pe Ministrul Ştiinţei pentru o treabă bine făcută.