Pantelimon Găvan a fost cu calul la un medic veterinar din Floreşti. A avut multe bătăi de cap. La rînd, în faţa lui, era o femeie între două vîrste, cu un căţel isteric. Pînă a intra în cabinet, căţelul a lătrat tot timpul calul. Dacă la început, ceilalţi pacienţi – un pisoi cu o problemă la ochiul stîng, un dulău cu gîtul prins într-o pîlnie de ghips, ca să nu-şi smulgă bandajul, şi un ursuleţ cu blăniţa pîrlită – urmăriseră liniştiţi disputa, cînd calul începu să dea semne de nervozitate, pe toţi îi lovi agitația.
După consult, Pantelimon Găvan o luă spre sat pe jos. Pe la jumătatea drumului, calul leşină de foame, prăbuşindu-se în mijlocul drumului naţional.
Pentru degajarea carosabilului, a fost nevoie de intervenţia pompierilor. Cu ajutorul unei macarale de urgenţă, calul a fost ridicat de pe carosabil şi pus într-un camion.
*
Ilie Păspăluță din Găoacea de Mijloc a fost lovit de un cal în timp ce mergea în chip absolut regulamentar pe trotuarul din dreapta, tîrînd după el o paporniță din care scotea capul, triumfător, un ditamai prazul.
O patrulă a Poliției rutiere, în trecere pe acolo, a supus calul unui test alcoolmetric, potrivit literei și spiritului Codului rutier recent intrat în vigoare. Calul mîncase mai înainte o găleată de prune în fermentație. Aparatul a tresărit vigilent, indicînd prompt o cantitate de alcool în sînge.
În prezent se discută aprins dacă să i se deschidă sau nu calului dosar penal.
Cei ce zic Da, invocă prevederile Codului Rutier.
Adversarii lui Da, susținătorii lui Nu, argumentează prin specificul calului. Deosebit de om prin mărime, dar mai ales prin tracțiune (puterea motoarelor se măsoară în capi și nu în oameni), calul poate conduce cu un procentaj de alcoolomie mult mai mare decît al omului în stare de ebrietate.
Calul a fost adus la Secția de Poliție.
Nu se știe al cui e.
Deși Poliția a dat anunț în ziare și pe internet, de cînd a fost reținut, n-a venit nimeni să-l revendice.
Ca orice cal, are nevoie de mîncare. Dacă nu i se dă, face scandal. Dacă face scandal, se grăbesc la fața locului membrele Fundației de protecție a animalelor Patru lăbuțe și o codiță.
Mîncare Poliția n-are de unde să dea. Abia dacă face rost de bani de benzină.
După cîteva zile de reținere, calul e lăsat să plece.
Nu fără dificultate, deoarece nu voia să iasă pe poartă nici în ruptul capului.
*
Între cei doi vecini – Vasile Pătrăulea şi Dinu Dinuţ – s-a ivit şi a înflorit pînă la proporţiile unui proces civil un conflict.
Totul a pornit de la obiceiul prostesc al calului lui Vasile Pătrăulea de a întinde gîtul peste gardul care desparte cele două proprietăți.
Dinu Dinuţ trebăluia prin ogradă, cum face tot gospodarul de la ţară. Bătea un cui într-o scîndură a gardului de la drum, care sta să cadă. Îşi bombănea cîinele care îi dădea tîrcoale, dînd din coadă linguşitor, deşi n-avea nici un motiv s-o facă.
Aşa cum scrie el în Plîngerea înaintată judecătoriei, în toiul trebii simţea că-l spionează cineva. Se întorcea şi dădea cu privirile de boala de cal, care întinsese gîtul peste gard. Îi pusese în vedere respectivului de mai multe ori, dar acesta nu lăsase impresia că ar fi băgat la cap. Continua să-l spioneze sau, dacă-şi retrăgea capul, o făcea sforăind, dovadă indiscutabilă de dispreţ.
Pînă la urmă, n-a avut încotro.
A luat o foarfecă şi i-a tăiat calului coama.
De aici conflictul, în care ședea pitit procesul.