„Sunt nu numai ziarist, ci și prozator, eseist, istoric, reporter de călătorie.” (Ion Cristoiu)

Iată-mă vîndut şi separatiştilor nistreni!

Editorial publicat în Evenimentul zilei nr. 187, anul II, vineri, 5 februarie 1993, la rubrica „Evenimentul zilei văzut de Ion Cristoiu“

Din mai multe gazete bucureştene, aflu că dl Victor Bucătaru, secretar al Uniunii Cineaştilor din Chişinău, s-a supărat foc pe editorialele mele consacrate situației din Republica Moldova. Dezvăluirea supărării sale ieşite din comun s-a petrecut la o conferință de presă organizată la Opereta din Bucureşti. Cu acest prilej, pe fondul unei virulente critici la adresa felului cum e prezentată în România bătălia politică din Basarabia, dl Victor Bucătaru a declarat textual: „Cînd am văzut editorialele lui Ion Cristoiu despre noi am crezut că am în față Adevărul nistrean de la Tiraspol“. De obicei, de la o acuzație în genul celei formulate de dl Victor Bucătaru se trece iute la o alta, mult mai grozavă: cea de a fi vîndut cuiva. Oaspetele de la Chişinău n-a mers departe în identificarea  opiniilor mele cu cele ale separatiştilor nistreni. Deocamdată. Mai mult ca sigur, o va face. Logica felului său de a gîndi i-o impune. Și voi descoperi, citindu-l pe dl Victor Bucătaru, că sînt vindut Tiraspolului! Asta după ce am fost vîndut ungurilor, americanilor, Regelui, lui Petre Roman, opoziţiei şi lui Nicolae Ceauşescu.

Nu însă pentru a polemiza cu dl Victor Bucătaru am luat în seamă intervenţia domniei sale, ci pentru altceva, mult mai important. Şi anume pentru a atrage atenția asupra unor riscuri care ne pîndesc pe noi, românii de dincoace de Prut, în ce priveşte poziţia faţă de evenimentele de la Chişinău. E limpede că acolo se duce o bătălie politică. Aparent, ea se concentrează exclusiv asupra unirii. Adepţii dlui Mircea Snegur consideră că această chestiune nu se poate pune acum. Înaintea unirii, care e un obiectiv pe termen lung, trebuie rezolvată problema independenţei. Adversarii dlui Mircea Snegur afirmă că stindardul independenței e un pretext al preşedintelui pentru a depărta definitiv Republica Moldova de România şi a o reîntoarce în imperiul sovietic. Aceşti adversari pledează pentru o accelerare a procesului de unificare. Eforturile politice, susţin ei, trebuie concentrate nu pe independenţă, ci pe reîntregire. Citind atent declarațiile făcute de-o parte şi de alta, nu poţi însă să nu observi un lucru. Bătălia politică de la Chişinău e mult mai amplă şi mai complicată decît confruntarea pe tema unirii. Ea vizează şi alte aspecte, cum ar fi: prerogativele preşedintelui, stadiul privatizării, democratizarea şi tranziţia la economia de piaţă. În acelaşi timp, ea este, ca toate bătăliile politice, o bătălie pentru putere. Faptul că această bătălie apare concentrată exclusiv pe tema unirii nu trebuie să ne mire. Problema unirii obsedează dincolo de Prut. E normal, astfel, ca forțele în confruntare să o abordeze înaintea altor probleme. În acest context, problema unirii e folosită ca o teribilă armă politică. A fi sau a nu fi împotriva reîntregirii cîntăreşte greu în cadrul bătăliei. De aici, faptul că o tabără o acuză pe cealaltă că e împotriva unirii. Această folosire a unirii ca armă politică se desprinde limpede dintr-o realitate evidentă pentru toată lumea. La Chişinău, nici una din tabere nu pune la îndoială unirea. Divergenţele apar în clipa cînd se pune problema întinderii în timp a procesului. Adversarii dlui Mircea Snegur sînt pentru unire. O văd însă realizată acum. În declarații, cel puțin, adepţii dlui Mircea Snegur sînt şi ei pentru unire. O văd însă ca un proces îndelungat şi complicat, trecînd inevitabil prin etapa independenţei.

Firesc, taberele aflate în bătălie caută peste tot aliaţi. Inclusiv, sau poate mai ales, la Bucureşti. Poziția partidelor politice de la noi, a oficialităților atîrnă greu. Ea poate să încline balanța în favoarea unei tabere sau a alteia. De aici, încercarea fiecăreia dintre grupări de a smulge o declarație care s-o condamne pe cealaltă. Pentru că e împotriva unirii, firește. Supărarea dlui Victor Bucătaru pe cei care încearcă să-și păstreze luciditatea, considerînd că, în ultimă instanţă, şi adepţii dlui Mirce Snegur, şi adversarii acestuia sînt români, îşi găseşte astfel explicația. Dovedind înţelepciune, Parlamentul României a adoptat ieri o declarație care evită angajarea de partea unei tabere sau a alteia. Documentul exprimă îngrijorarea faţă de confruntarea politică de la Chişinău. Sînt aproape sigur că această poziție realistă va fi etichetată de dl Victor Bucătaru ca făcînd jocul separatiştilor nistreni.