Editorial publicat în Evenimentul zilei nr. 209, anul II, marți, 2 martie 1993, la rubrica „Evenimentul zilei văzut de Ion Cristoiu“
La finele editorialului dedicat Conferinței PNL de la Brașov eram de părere că votul a adus cu sine un lucru mai puţin observat de alții: acapararea PNL de către Noul Partid Liberal. Cu trei vicepreşedinţi din cinci şi avînd în faţă un preşedinte firav nu numai prin prerogativele drastic reduse, dar și prin poziția de pînă acum în PNL, în viaţa politică, gruparea dlui Viorel Cataramă a obținut, practic, controlul asupra partidului condus pînă nu de mult de dl Radu Câmpeanu. Cu cîteva zile în urmă, la apariţia editorialului, ipoteza noastra avea un aer paradoxal. Spectaculoasa mişcare a Noului Partid Liberal era greu sesizabilă la acea oră. Atenţia opiniei publice era concentrată pînă la încordare asupra răsunătoarei răsturnări din fruntea Partidului Naţional Liberal. Să fim sinceri! Puţină lume își imagina că dl Radu Câmpeanu va fi înlăturat aşa de ușor. A fost suficient un simplu vot, și liderul care a dominat autoritar partidul, de numele căruia se leagă făurirea PNL, s-a văzut împins în plan secund. Incontestabil, dl Radu Câmpeanu nu se aștepta la aşa ceva. Uimirea provocată de rezultatul votului explică şi bizareria – pentru că n-o pot numi altfel – de a accepta să fie vicepreşedintele celui care l-a înfrînt. O personalitate de talia fostului lider al PNL nu putea accepta acest post decît dintr-o enormă greşeală. Cînd te numești Radu Câmpeanu şi eşti debarcat din fruntea partidului care s-a identificat cu tine îți dai demisia şi te retragi un timp din viaţa politică. Pînă cînd apele tulburi din partid se vor limpezi şi – nu-i exclus – te vor chema înapoi. Uimită a fost şi opinia publică. Dl Radu Câmpeanu e o personalitate pregnantă a istoriei noastre după 1989. Statura sa politică e întrucîtva asemănătoare cu cea adversarilor săi de marcă: Ion Iliescu, Corneliu Coposu, Ion Raţiu. Dl Radu Câmpeanu a supravieţuit cu brio zguduirilor nu numai din PNl, dar şi din întreaga noastră viaţă politică. Înfrîngerea unei asemenea personalităţi printr-un simplu vot părea de neconceput. Iată de ce debarcarea sa din fruntea partidului a constituit o imensă surpriză. Una de proporţiile celei pe care ar fi provocat-o înlăturarea dlui Corneliu Coposu de la conducerea PNŢCD sau a dlui Ion Iliescu din inimile membrilor FDSN.
Descumpănită de această surpriză, lumea n-a sesizat o altă schimbare produsă în PNL după votul de la Braşov. O schimbare care, judecînd după efectele sale în timp, e, dacă nu mai importantă, atunci măcar egală cu cea reprezentată de înlăturarea dlui Radu Câmpeanu. E vorba de acapararea PNL de către Noul Partid Liberal. Evoluţia ulterioară a evenimentelor a făcut ca acest lucru să se evidenţieze cu putere. Tot mai multă lume a început să-şi dea seama de noul raport de forţe din Partidul Naţional Liberal. Primii care au sesizat-o au fost liberalii bătrîni. Odată trecută buimăceala produsă de debarcarea dlui Radu Câmpeanu, ei s-au întors către partidul cu care fuzionaseră crezînd că-i fac o favoare. Şi au descoperit, nu fără uimire, că Noul Partid Liberal nu e cel pe care-l ştiau din vremea negocierilor pentru contopire. El nu mai e junele politicos de pînă nu de mult, căutînd în dreapta şi-n stînga o alianţă care să-i dea prestigiu. El nu mai e junele nătîng, dar cu bani, care cere să meargă alături de tine oferindu-ţi în schimbul protecţiei părinteşti capitalul de care dispune din belşug. Junele şi-a arătat adevărata faţă. Un partid viguros, isteţ foc într-ale politicii, pus pe fapte mari. Născut dintr-o ceartă între prieteni, Noul Partid Liberal avea nevoie de un nume. L-a găsit, profitînd de naivitatea unor bătrîni care mai credeau în loialitatea tinereţii. Astfel, Noul Partid Liberal a devenit, practic, Partidul Naţional Liberal. Deşteptaţi din năuceală, liberalii bătrîni au început să se mişte. După cum ne dezvăluie un articol din numărul de faţă, dl Radu Ciuceanu a exclamat: „Ne-a înghiţit, domnule!“. Mai drastic, dl Crin Halaicu şi-a dat demisia. Aparent, în semn de protest faţă de debarcarea dlui Radu Câmpeanu. În realitate, faţă de noua situaţie din Partidul Naţional Liberal.
La ora actuală, evenimentele sînt în mişcare. Numai viitorul ne poate spune în ce direcţie vor merge ele. Judecînd însă după întîmplările de pînă acum, nu-i exclus să se ajungă la o sciziune în PNL. Totul depinde de capacitatea trioului Cataramă – Boroianu – Tăriceanu de a şti să aştepte. Din cîte îi cunoaştem însă, mă îndoiesc că stau bine la acest capitol.
