Ghidurile Catedralelor mai ales sînt înzestrate cu o hartă a edificiului. Prin litere sau cifre, ţi se spune – dacă îţi dai seama cam pe la ce cifră ești – date despre locul marcat. Sint Servaasbasiliek (Basilica Sfîntul Servatius) e unul dintre obiectivele turistice de seamă al Maastrichtului. Spre deosebire de alte Catedrale, intrarea e aici contracost. Ca să-ţi mai îndulcească amărăciunea de a fi băgat din nou mîna în buzunar, cel de la cassă îţi dă şi o foaie A4 îndoită şi intitulată Basilica Saint Servatius vă deschide porţile. Evident, fără a menţiona: Vă deschide porţile, dacă plătiţi!
Potrivit Documentului, în Basilică sînt 26 de locuri care merită văzute. Locurile sînt numerotate. O jumătate de oră am pierdut pentru a-mi da seama cam pe unde nimereau numerele. În astfel de situaţii, totul e să identifici un singur loc după număr. Din acel moment, ştiind unde te afli, lucrurile sînt simple. Te aşezi cu faţa la altar (ăsta n-are nevoie de număr) şi după formula la stînga e şi la dreapta e, identifici locurile. După ce le-am identificat şi le-am luat la rînd, mi-am dat seama de inutilitatea trudei mele. Am văzut pînă acum atîtea catedrale, fiecare cu pretenţia de a deţine un tezaur, încît nu cred că mai e loc în cap pentru Basilica din Maastricht.
Cifre folosesc şi hărţile turistice.
Hărţile sînt mult mai dictatoriale decît ghidurile clasice. Harta Maastrichtului cuprinde 50 de obiective numerotate. Cum numerele se întind pe suprafeţe uriaşe, cea mai bună formulă pentru a bifa un oraş e să te îndrepţi spre spaţiul unde se grămădesc cele mai multe numere. Ideal în astfel de cazuri sînt numerele care trimit la explicaţii cu poze. Analfabet să fii şi tot dai peste obiectivul numerotat. Ca şi ghidurile, hărţile îţi îndrumă paşii. Pe harta Balade en ville descoperirea centrului istoric al Maastrichtului înfăţişează un traseu desemnat printr-o linie roşie groasă. Acolo unde obiectivul e vedetă, harta înfloreşte o stea babană. Sînt opt astfel de stele, desemnînd obiective care trebuie neapărat văzute precum Saint Servatus. Am umblat prin Maastricht luminat de indicaţiile hărţii. Fireşte, n-am ratat nici un loc desemnat prin steluţă. E limpede că turistul e supus unei manipulări grosolane. El se dă peste cap să vadă cele opt obiective, lăsîndu-le deoparte pe celelalte, poate mai interesante pentru turistul străin.
Cît despre mine, pot spune, după decenii de călătorii în străinătate, că obiectivele cele mai bine descoperite au fost cele descoperite din întîmplare.