Echipele de control bîntuie prin sat în căutarea găinilor pitite de gospodari prin locuri dintre cele mai greu de dibuit.
Unul şi-a urcat găinile în nuc, după ce, în prealabil, le-a drogat cu diazepan, ca să nu cîrîie.
Un altul le-a grămădit în cuşca cîinelui. Cînd or să apară controlorii la poartă, cîinele sare din cuşcă şi prinde să hămăie, sufocîndu-se de furie că nu i se dă voie să-i rupă în bucăţi. Chiar dacă le-ar trece prin cap controlorilor că păsările ar putea fi în fundul cuştii, cine să cuteze a se vîrî înăuntru?
Echipelor de control le dau o mînă de ajutor puşti obraznici, desculţi şi ciufuliţi, care-i pîrăsc pe gospodari în privinţa ascunzişurilor.
Fac asta pe gratis.
De-al dracului!
*
Cîteva echipe sînt alcătuite din soldaţi în termen. Daţi gata de gîştele babei Catrina, aceştia i-au propus proprietarei să le taie şi să le mănînce împreună, decît să le prăpădească, aruncîndu-le în dispozitivul de gazare.
*
Baba Floarea s-a supărat rău pe vecinii de peste drum, pentru că le-au zis controlorilor unde ţinea ea ascunse găinile.
Drept pedeapsă, îi cere lui Nelu, nepotul ei din Vintileasa Vale, să taie becul iluminatului public, fixat în stîlpul din drum.
— Bine, bine, observă Nelu, ager, dar o să rămîi fără lumină şi matale!
— Nu-i nimic, să ştiu că zac în întunericul Iadului şi tot le tai lumina, că doar eu am pus becul.