Editorial publicat în Evenimentul zilei nr. 166, anul II, marți, 12 ianuarie 1993, la rubrica „Evenimentul zilei văzut de Ion Cristoiu“
Peste cîteva zile, mai precis, vineri 15 ianuarie, urmează să înceapă la Braşov Congresul UDMR. Asaltată de alte evenimente, presa n-a intrat pînă acum în alerta premergătoare evenimentelor senzaționale.
Ici-colo, cîte o notiță prizărită. Ici-colo, cîte o consideraţie grăbită. Şi totuşi, reuniunea de la Braşov merită mult mai multă atenție. Din partea presei. Din partea politicienilor. Ea are mai întîi o importanţă decisivă în viaţa UDMR. Nu încape vorbă că manifestarea va marca punctul culminant al bătăliei dintre radicali şi moderaţi în interiorul acestui partid. Reuniunea de la Cluj, soldată, printre altele, cu faimoasa Declaraţie, ne-a dezvăluit un UDMR caracterizat de o confruntare pînă atunci bine ascunsă. Această confruntare apare în afară ca întemeiată exclusiv pe criterii politico-ideologice. Lucrul care desparte cele două tabere ar fi poziția faţă de majoritatea românească. Există în această confruntare, alături de ideologie, şi o parte mai pămîntească, ţinînd de simpla, omeneasca bătălie pentru putere? Neîndoielnic. Privirea cea mai simplă asupra vieții ne confirmă ipoteza. Cît de mare e partea bătăliei pentru putere? Iată o chestiune la care numai trecerea timpului ne va putea răspunde adecvat. Indiferent de acest răspuns, un lucru e sigur: la Braşov se vor alege apele în UDMR. Pentru că domnul Domokos Géza şi-a anunţat retragerea din fruntea partidului, partidul va avea un nou lider.
Congresul UDMR merită o deosebită atenţie şi dată fiind importanta sa pentru viața noastră politica actuală. Deciziile sale, atît în ce priveşte programul, cît şi în ce priveşte conducerea, vor marca spectaculos atmosfera din România de azi. Indiferent de dominanta programului (moderată sau radicală), de cine va ajunge în fruntea partidului, lucrările congresului vor fi exploatate la maximum de nationalismul comunist extremist. Pentru acesta, lucrările vor fi o adevărată mană cerească. Vor fi speculate toate amănuntele, toate şovăielile, toate confruntările. Chiar dacă nu vor participa nemijlocit la această exagerare, domnul Ion Iliescu şi partidul său vor beneficia din plin de rezultatele ei. Pe fondul dificultăților economice tot mai crescînde, al paraliziei generale a puterii, al noii explozii de preţuri, congresul de la Braşov cade cum nu se poate mai bine. Timp de o săptămînă aproape, opinia publică va fi ocupată cu previzibilele controverse ivite, născute pe marginea acestui congres. E lesne de înțeles astfel ce importantă vitală au pentru opoziţie, pentru forţele democratice, pentru însăşi stabilitatea politică a României, rezultatele Congresului de la Braşov. O eventuală victorie a radicalilor, atît în program, cît şi în conducere, ar fi o nouă şi gravă lovitură dată CDR, aliatul UDMR. Recenta controversă pe marginea clauzei ne-a demonstrat încă o dată disponibilitatea preşedintelui Ion Iliescu de a continua pe toate planurile şi cu toate armele bătălia împotriva Opoziției. Dacă un moment lipsit de relevanță la ora actuală, cum e poziția CDR față de clauză, a putut face obiectul unor acuzații atît de grave, nu e greu de presupus la ce campanie va trebui să facă față Opoziția dacă la Braşov înving radicalii. Ecourile acestei victorii în viaţa noastră politică – ascuţirea confruntărilor, sporirea neliniştilor, hărmălaia demagogică, abaterea atenției de la problemele reale – vor afecta grav relativa normalitate instaurată în ultimul timp. Ar fi nefiresc să ne amestecăm în afacerile interne ale unui partid. E dreptul delegaţilor să spună ce vor şi să voteze ce vor. Totuşi, ei nu pot să nu țină cont, în luările lor de cuvînt şi în votul lor, de toate toate componentele momentului politic actual. O radicalizare a UDMR n-ar servi nici minorității maghiare, nici intereselor CDR, nici intereselor democrației. O anume responsabilitate îi revine în acest sens şi Opoziţiei. Ca aliată a UDMR, ea poate face presiuni în aceste zile pentru ca la Braşov să învingă rațiunea. Iar dacă la congres nu se va întîmpla acest lucru, CDR trebuie să fie pregătită deja pentru o poziţie limpede, fără bîlbîieli şi echivocuri. O poziție mergînd chiar pînă la despărţirea de UDMR.
