Editorial publicat în Evenimentul zilei nr. 311, anul II, vineri, 2 iulie 1993, la rubrica „Evenimentul zilei văzut de Ion Cristoiu“
Prezentat miercuri presei și celor două Camere ale Parlamentului, Raportul preliminar al Comisiei parlamentare de anchetă privind actele de corupție sesizate de fostul comisar șef Gheorghe Florică a fost primit contradictoriu. După unii, el e excelent. După alții, e dezamăgitor. Criteriul de judecată îl constituie raportarea la realitate a verdictului dat de Comisie în fiecare dintre cele 18 cazuri de pe lista publicată în Evenimentul zilei. Unii cred că Raportul a spus adevărul în toate cazurile denunțate de generalul Gheorghe Florică. Alții cred însă că, în unele cazuri, nu s-a mers pînă la capăt cu descoperirea adevărului. Acest criteriu poate fi luat în considerare, la o adică. Iată, simpla logică ne îndeamnă însă să ne îndoim de unele verdicte. Ca, de exemplu, cel de nevinovat dat redactorului-șef al Libertății, Octavian Andronic. Acest nume apăruse pe lista generalului Florică în legătură cu închirierea ilegală de către SRI a unui imobil de-al său unei firme particulare. Printre proprietarii acestei firme se numără și soția redactorului-șef al Libertății. Era greu de presupus că Serviciul Român de Informații a putut comite o asemenea ilegalitate de dragul ochilor frumoși ai distinsei soții a nu mai puțin distinsului redactor-șef. Chiar dacă, la o adică, dat fiind că SRI-ul e alcătuit în majoritate din bărbați, o asemenea ipoteză nu putea fi definitiv exclusă. Era limpede că instituția condusă de Virgil Măgureanu făcuse această ilegalitate de dragul soțului. Care soț, drept răsplată, a făcut anumite servicii unor persoane din conducerea SRI: dezinformări, campanii bine ticluite, atacuri la adresa unor politicieni și jurnaliști adversari ai conducerii SRI. În ce privește contractul încheiat de SRI, Raportul e de o severitate neobișnuită. Închiriind imobilul său unei firme particulare, SRI a încălcat grav legea. Din nefericire, Raportul se oprește aici. El nu merge mai departe pentru a vedea ce a dat în schimbul acestei ilegalități soțul uneia din proprietarele firmei. Dacă ar fi mers mai departe, n-ar fi fost exclus ca verdictul dat lui Octavian Andronic să nu fie cel de nevinovat.
Criteriul de apreciere a Raportului nu trebuie să fie proporția de adevăr dezvăluit, ci altceva, mult mai important. Și anume, punerea în relație a documentului cu tot ce s-a făcut pînă acum drept răspuns la campaniile duse de presă împotriva corupției. Din acest punct de vedere, Raportul e un uriaș pas înainte. Să ne amintim cu toții ce ecou au avut campaniile noastre de pînă acum. Nici unul! Am scris ca proștii, fără ca vreo instituție a statului de drept să tresară. Fără ca să fie deranjați o clipă din afacerile lor dubioase cei incriminați. Conform sfîntului principiu dîmbovițean: cîinii latră, caravana trece. În cazul dezvăluirilor făcute de generalul Florică, lucrurile au stat altfel. De astă dată, s-a întîmplat ceva. S-a constituit o comisie parlamentară de anchetă. Deși dominată de majoritatea parlamentară guvernamentală, majoritate care avea tot interesul ca totul să se înmormînteze, Comisia și-a luat treaba în serios. Ea i-a audiat atentă pe Gheorghe Florică și pe Radu Hortopan. N-a ezitat să-i cheme în fața ei și să-i piseze cu întrebări pe toți cei de pe listă. Inclusiv pe membri ai partidului de guvernămînt, care, mai mult ca sigur, nu s-au simțit deloc bine în postura de anchetați. De altfel, sînt aproape sigur că aceștia nu s-au gîndit o clipă că vor fi convocați să se explice în fața unei comisii dominate de colegii de partid. Toată lumea era convinsă că lucrările Comisiei se vor amîna la infinit. Ei bine, n-a fost așa. Comisia a redactat în timp util un raport preliminar. Toată lumea era convinsă că vor fi două rapoarte: unul al puterii și unul al opoziției. N-a fost așa. Comisia a prezentat un singur raport. Toată lumea era convinsă că raportul o va bolmoji cînd va fi vorba de membri ai partidului de guvernămînt. N-a fost așa. Raportul are curajul să incrimineze și nume sonore ale FDSN. Dacă ne gîndim la ecoul campaniilor de pînă acum pe tema corupției, progresul este enorm. Chiar dacă va rămîne fără urmări practice, Raportul poate fi considerat un imens succes în lupta împotriva corupției. Toți cei care vor ajunge vreodată la putere își dau seama acum că înaltele lor posturi nu-i scutesc de a fi tîrîți prin comisii de anchetă, de a fi incriminați într-un document de importanța unui raport parlamentar. Își vor da seama și, dacă nu se vor opri din jefuit averea țării, mai mult ca sigur vor jefui mai cu milă.
