Editorial publicat în Evenimentul zilei nr. 317, anul II, vineri, 7 iulie 1993, la rubrica „Evenimentul zilei văzut de Ion Cristoiu“
Azi începe la București Conferința Națională a FDSN. Potrivit programului stabilit ieri de Consiliul Național, Conferința va lua decizii importante pentru viitorul partidului: schimbarea statutului, modificarea denumirii partidului, desemnarea noilor organe conducătoare. Perioada premergătoare acestui moment a fost marcată de avansarea a numeroase ipoteze în legătură cu desfășurarea lui. Cea mai des întîlnită se referă la posibilitatea izbucnirii unui scandal. Scandal în urma căruia FDSN s-ar putea scinda. Această ipoteză se întemeiază pe o realitate. Deși liderii FDSN au negat-o public, există în partid două grupări adverse: una reformistă și una conservatoare. Semnele acestei realități au fost destul de multe. E suficient să amintim, de exemplu, atacurile la care a fost supus liderul grupării moderate, Adrian Năstase, la Conferința pe București a FDSN, de către majoritatea conservatoare. Cu toate acestea, se conturează tot mai clar că la reuniunea națională a FDSN nu va izbucni nici un scandal. Mai mult, că această reuniune va fi, prin întreaga ei desfășurare, de o plicticoșenie exasperantă.
Desigur, nu trebuie să eliminăm din calcul cu totul cota de neprevăzut pe care o presupune orice manifestare de acest fel. Sîntem în România, adică într-un spațiu al orgoliilor exacerbate, al orgoliilor care dau peste marginile ființei individuale. Nu e exclus ca, rănit de moarte, orgoliul vreunuia din delegați să provoace un scandal mai mare sau mai mic. Sub același semn al neprevăzutului nu trebuie să neglijăm faptul că reuniunea va fi dominată ca număr de către delegații din teritoriu. În aceste condiții, deciziile luate miercuri, la întîlnirea cu Ion Iliescu, și joi, la ședința Consiliului Național – altfel spus, decizii luate într-un cerc restrîns –, să fie puse la îndoială de masa delegaților. Fără a exclude aceste riscuri, putem spune, totuși, că reuniunea se va desfășura conform planului stabilit. Adică, fără nici o problemă.
Ce mă îndeamnă să cred că reuniunea pe țară a FDSN se va caracteriza printr-o rutină exemplară, amintind întrucîtva de congresele și conferințele PCR? Indiscutabil, evoluția din ultimul timp a evenimentelor. A fost ușor de sesizat, mai ales după Conferința FDSN pe București, că fiecare dintre cele două grupări din partid a dat înapoi de la agresivitatea inițială. Acest lucru s-a văzut cel mai limpede în cazul grupării reformiste. Liderii acestei grupări, Adrian Năstase, îndeosebi, au făcut numeroase gesturi pentru a convinge majoritatea membrilor FDSN, majoritate care e conservatoare, ba chiar pe alocuri naționalist-comunistă, că ei nu sînt deloc reformiști, cum s-a putut crede din presă și din atitudinile opoziției. Adrian Năstase, cel puțin, a atins culmile perfecțiunii în acest teatru al prostirii evidente. A votat împotriva dreptului investitorilor străini de a cumpăra terenuri în România, deși, așa cum s-a văzut din dezbaterile parlamentare anterioare, domnia-sa e un adept al vînzării terenurilor. A manevrat în așa fel încît anularea sesiunii extraordinare a Camerei Deputaților să-l prezinte ca un fedesenist respingător. L-a ajutat din plin, e drept, în confecționarea acestei imagini de ultimă oră, și opoziția. Atacurile îndreptate împotriva lui după consumarea momentului din 1 iulie au fost atît de violente, încît fedeseniștii și-au risipit și bruma de îndoială pe care o mai aveau în loialitatea lui Adrian Năstase față de partid. Atît de eficiente au fost acuzațiile aduse de opoziție în prezentarea lui Adrian Năstase ca un conservator deghizat în reformist, încît, gîndindu-mă și la faptul că acesta a renunțat suspect de ușor la convocarea unei sesiuni extraordinare, mă încearcă bănuiala că toată afacerea cu încălcarea Constituției a fost pusă la cale de moderați împreună cu opoziția. La rîndu-i, gruparea conservatoare și-a redus și ea motoarele atitudinii critice față de moderați. Liderii acestei grupări au făcut declarații dintre cele mai încurajatoare în direcția păstrării unității de monolit a FDSN.
Evoluția din ultimul timp a grupărilor din partid trimite direct la Cotroceni. Nu mai e de mult un secret că liderul de fapt al FDSN e Ion Iliescu. Personalitatea președintelui domină autoritar partidul. Președintele are însă tot interesul ca FDSN să nu se scindeze. Din mii de motive, lesne de înțeles. În consecință, Ion Iliescu și-a pus în joc întreaga-i autoritate pentru a constrînge cele două grupări să fie împreună. Cel puțin cît durează Conferința Națională, cît, deci, ochii opiniei publice sînt pe FDSN. Vom putea striga așadar, acum, la deschiderea Conferinței, împreună cu fedeseniștii din întreaga țară: Trăiască unitatea de monolit a FDSN!
