Ion Hangiu menţionează în volumul Panorama presei româneşti contemporane. Articole-program de ziare şi reviste (22 decembrie 1989 – decembrie 2005), că dintre numeroasele publicaţii înfiinţate în 1990 puţine, extrem e puţine mai apar şi azi: Dimineaţa, Cotidianul, Evenimentul zilei, Libertatea, Curierul naţional. E un semn clar al neaşezării din presa noastră postdecembristă.
Un alt semn ne e dezvăluit de reproducerea de către autor a mai multor articole – program pentru acelaşi ziar.
Suntem în faţa unui alt aspect al neaşezării: prea desele mutaţii din spaţiul graficii, formatului, orientării, conţinutului şi, mai ales, colectivului redacţional.
Astfel nu există ziar care să nu fi trecut prin mai multe schimbări de direcţie şi de patronat. Cotidianul a suferit două schimbări, Azi, trei schimbări, Adevărul, trei schimbări, Evenimentul zilei, patru schimbări, România liberă, două schimbări, Libertatea, două schimbări.
Toate publicaţiile au suferit transformări mai mult sau mai puţin majore:
- de grafică şi format (Jurnalul naţional, Cotidianul (două transformări), Adevărul (trei transformări), Evenimentul zilei (trei transformări), Curierul naţional (douătransformări), Libertatea (treitransformări).
- de conţinut: Libertatea, Jurnalul naţional, Evenimentul zilei, Cotidianul.
- de patronat: toate publicaţiile.
E greu de găsit o trăsătură esenţială a presei noastre post-decembriste, aşa cum ar contura-o Panorama întocmită de profesorul Ion Hangiu.
Dacă e musai să găsim una, aceasta nu poate fi decît: neaşezarea.
O trăsătură ce pare a fi valabilă şi pentru viitorul mai mult sau mai puţin apropiat.