Editorial publicat în Evenimentul zilei nr. 281, anul II, joi, 28 mai 1993, la rubrica „Evenimentul zilei văzut de Ion Cristoiu“
Inimaginabila scenă petrecută ieri în Parlamentul României va deveni, mai mult ca sigur, subiect de controversă. Ca şi în alte cazuri, multe întrebări vor rămîne fără răspuns. Nu ne-a spus, oare, dl preşedinte că multe evenimente petrecute după decembrie 1989 sînt ca asasinarea lui Kennedy? Condamnate, adică, să nu fie dezlegate nici după ani şi ani de anchetă. În cazul încăierării de ieri din Parlament ne vom întreba zadarnic zile în şir de acum încolo: cine a dat primul?, cine pe cine a bătut?, de la ce a pornit totul? Indiferent de răspuns, cîteva lucruri sînt sigure.
În primul rînd, faptul că garda personală a lui Corneliu Vadim Tudor n-avea ce căuta în incinta Parlamentului. Și nu oricum, ci cu pistoalele în mînă. Și nu pentru a admira şedinţele, ci pentru a snopi în bătaie un deputat. Aici, vina nu e a lui Corneliu Vadim Tudor. Pe el îl înţelegem. E atît de laş încît nici să se bată nu poate. Cînd e vorba la o adică, strigă după gardă. Vina, marea vină aparține Serviciului de Pază şi Protocol. Slujitorii acestei instituții sînt mari şi tari cu bieţii jurnalişti. Cînd e vorba de persoane înarmate, cum sînt cei din garda lui Vadim, se dau în lături neputincioşi.
În al doilea rînd, gravul incident din Parlament pleacă numai şi numai de la Corneliu Vadim Tudor. Indiferent de cine pe cine a înjurat. Indiferent de cine a dat şi cine a încasat primul. Încă de la alegerea sa în Parlamentul României, Corneliu Vadim Tudor s-a remarcat prin atitudinea sa iresponsabilă. Tribuna Senatului şi cea a Camerelor reunite au fost folosite de liderul PRM pentru a profera insulte şi calomnii greu de imaginat la adresa colegilor săi. Numeroşi parlamentari au fost ținta unor atacuri violente, lipsite de orice bun-simţ, atacuri greu de conceput chiar şi pe maidan, d’apoi în Parlamentul țării. Numeroase şedinţe ale Senatului au fost paralizate de ieșirile incalificabile ale lui Corneliu Vadim Tudor. La întîlnirea cu prefecții, dl Ion Iliescu a acuzat opoziţia că blochează activitatea legislativă. Dacă dl preşedinte s-ar fi gîndit mai bine, şi-ar fi dat seama că această nenorocire pentru România de azi îşi are una din cauze şi în comportamentul aberant, suspect în plan psihic, al senatorului Corneliu Vadim Tudor. Ore în șir din şedinţele Senatului
s-au pierdut cu scandalurile provocate de Corneliu Vadim Tudor. Cînd lumea îşi vedea liniştită de treabă, cînd dezbaterile decurgeau normal, liderul PRM se ridica de la locul lui şi, nitam-nisam, începea să injure pe cineva. Dezvăluirilor aiuritoare ale lui Corneliu Vadim Tudor (toate, în fapt, lucruri sancţionate de Codul Penal) le urmau, în mod firesc, replicile celor calomniaţi. La rîndu-i, liderul PRM răspundea şi el. Şi uite-aşa, mai trecea o zi bună de lucru din viaţa Parlamentului! O zi în care nu se făcuse nimic, pentru că toată lumea fusese ocupată cu năstruşniciile lui Corneliu Vadim Tudor. Calomniilor proferate de la tribună li se adaugă cele de la conferinţele de presă. Graţie inexplicabilei generozități a Televiziunii, insulte pentru care s-ar ajunge la tribunal şi dacă ar fi spuse la un colţ de stradă, au fost auzite de întreaga ţară. Au fost terfeliți pe rînd, de la tribuna Parlamentului şi de la cea a Partidului România Mare, lideri politici, lideri sindicali, jurnalişti.
Observatorul atent al vieţii noastre politice nu poate să nu sesizeze că ieşirile lui Corneliu Vadim Tudor au devenit în ultimul timp mai numeroase şi mai obraznice. O explicaţie o poate da vizibila prăbuşire psihică din ultima vreme a liderului PRM. E limpede că senatorul Corneliu Vadim Tudor stă pe zi ce trece tot mai prost cu nervii. O altă explicaţie – de fapt, cea profundă – trebuie căutată într-un fapt mult mai grav. Ieşirile iresponsabile din presă şi de la tribuna Parlamentului ale lui Corneliu Vadim Tudor n-au fost sancţionate în nici un fel. Ba, mai mult, am putea spune că ele au fost încurajate. În procesul de la Ploieşti, justiția română a dat un verdict ruşinos. Deşi calomnierea fostului procuror general, Gheorghe Robu, nu putea fi pusă la îndoială, liderul PRM a fost achitat. Deşi numeroşi parlamentari au cerut sancționarea senatorului Corneliu Vadim Tudor pentru insultele proferate de la tribuna Parlamentului, majoritatea parlamentară, alcătuită din partide aliate ale PRM, nu numai că nu s-a opus, dar a şi aplaudat. Astfel că senatorul Corneliu Vadim Tudor, văzînd că nu i se întîmplă nimic, mai mult, văzînd că este încurajat, s-a dezlănţuit și mai tare. Incontestabil, liderul PRM e un iresponsabil. Dar nici cei care îl încurajează în ieșirile sale calomnioase nu se pot mîndri că stau bine la capitolul responsabilitate.
