„Sunt nu numai ziarist, ci și prozator, eseist, istoric, reporter de călătorie.” (Ion Cristoiu)

Anul 1 / Numărul 9 / Săptămâna 26 aprilie – 2 mai 2021


Istoria Presei române trăite de mine însumi

Puțini dintre cei interesați cît de cît de personalitatea sau, mă rog! de persoana mea, știu că am fost, printre altele, și redactor șef al revistei Echinox. Și eu uitasem amănuntul acesta și, prin urmare, în CV-ul profesional n-am trecut, printre publicațiile făcute sau refăcute, Echinox, legendara revistă de cultură de la Cluj-Napoca. Mi-a reamintit acest adevăr o întîmplare petrecută cu doi ani în urmă, cînd frecventam zilnic Biblioteca Academiei Române, fără să-mi imaginez că va veni o vreme…

Continuați lectura >
Jurnalul gîndurilor mele

După întoarcerea din Rusia, unde am fost să văd, printre altele, Poligonul de la Butovo, locul de lîngă Moscova, unde au fost executați, între 8 august 1937 și 19 octombrie 1938, 21.000 de condamnați la moarte în cadrul Marii Terori (cîte o sută de persoane pe zi), am luat la rînd cărțile din dulapul consacrat de sus pînă jos Istoriei Rusiei de la începuturi pînă la Vladimir Putin, pentru a găsi cărți despre sinistra Teroare stalinistă. Printre altele, am dat de varianta românească a cărții lui Robert Conquest…

Continuați lectura >
Minutul de istorie
Vizita istorică a Regelui Mihai de Paști în România, între 25 aprilie 1992 – 27 aprilie 1992. Coperta revistei Expres Magazin, conduse de mine, spune totul.
Lumea văzută de un român rupt în fund

Dacă vrea să pară şi altcineva decît un absolvent de facultate privată, ale cărei cursuri le-a urmat prin Internet fără WiFi, un june gazetar poate găsi pe Wikipedia, noua British Library a generațiilor facebook-iste, expresia Între Scylla şi Caribda sau mai pe românește zis, Între Scilla și Caribda. Expresia desemnează o situaţie practic imposibilă, în care trebuie să alegi între două rele, amîndouă mortale. Poţi spune, de exemplu, Guvernul de Centru-Dreapta e între Scylla şi Caribda în materie de măsuri economice.

Continuați lectura >
Proza

Barbăroşii din Deal e un sat uitat de Dumnezeu în imensitatea Bărăganului. Uitat de Dumnezeu, pentru că – aşa cum zice Florea Floricel, proprietarul buticului La Florea lui Floricel, ar fi trebuit ca Prea Înaltul să facă rost satului dacă nu de o cale ferată, fie şi secundară, măcar de un drum, cît de cît, care să ducă spre sat din șoseaua județeană. Deşi aşa ceva n-a fost amintit în campania electorală, marcată de incidente tipice Barbăroşilor din Deal, neîntîlnite însă la Barbăroşii din Vale, pentru că satul cu numele ăsta e în Ardeal, primarul Gică Barborete a cheltuit o groază de bani…

Continuați lectura >
Am citit pentru dumneavoastră

„– Hei, dar ce faci acolo? îl întreabă Cicikov pe Selifan. N-auzi? – Ce este? răspunse încet Selifan. – Cum «ce este»? Gînsac fără minte! Așa se mînă? Haide, dă-i drumul! Într-adevăr, Selifan mîna de mult cu ochii închiși, lovind din cînd în cînd prin somn, cu hățurile, coastele cailor, care moțăiau și ei; iar Petrușka își pierduse cine știe pe unde șapca și acum, furat și el de somn, își lăsase capul pe genunchiul lui Cicikov, care trebui să-i dea un bobîrnac. Mai înviorat, Selifan lovi de cîte ori calul bălțat pe spinare, și acesta porni în trap; apoi, după ce-și învîrti biciul pe deasupra tuturor cailor…

Continuați lectura >
Cărțile de pe raft
„Dacă nu s-ar fi nimerit să guverneze provincia Iudeea, din împuternicirea împăratului Tiberius, tocmai pe vremea cînd căpeteniile evreilor au trimis în fața judecății romane pe un aproape necunoscut profet, Iisus din Nazaret, sub acuzația de blasfemie și dorind cu orice preț eliminarea lui fizică,
Jurnal de călătorii
Play
Slider