Editorial publicat în Evenimentul zilei nr. 267, anul II, miercuri, 12 mai 1993, la rubrica „Evenimentul zilei văzut de Ion Cristoiu“
Mă număr printre jurnaliştii care au pledat pentru integrarea noastră în Europa. Din această perspectivă am salutat opţiunea preşedintelui Iliescu pentru integrarea în structurile europene, opţiune limpede exprimată în mesajul din Parlamentul României. Și tot din această perspectivă am criticat nostalgiile unora după Rusia sau China. Locul României a fost întotdeauna în Europa. Comunismul a însemnat nu numai plasarea noastră sub stăpînire rusească, dar şi ruperea noastră de Occident. Pentru că sistemul comunist, venit dinspre stepele ruseşti, a fost, înainte de toate, un produs al Asiei. Revoluţia bolşevică a stopat tendinţa Rusiei de a se integra în moderna lume occidentală, tendință înregistrată încă de la Petru cel Mare. Ajunşi ca stăpînitori în Est, rușii au constrîns fostele tări comuniste să le urmeze exemplul. În consecință, acestea s-au rupt timp de decenii de civilizaţia europeană.
Cu toată pledoaria mea pentru intrarea României în Europa, aş vrea să precizez că nu sînt deloc mîhnit dacă admiterea noastră în Consiliul Europei se amînă sau nu va avea loc. Și asta dintr-un motiv foarte simplu. Intrarea României în Europa nu trebuie identificată automat cu admiterea ţării noastre în Consiliul Europei. După opinia mea, putem fi în Europa şi fără a fi membri ai mult rîvnitului Consiliu. Și putem fi departe de Europa, la mii de leghe distanţă din punct de vedere politic, chiar dacă am fi admişi în Consiliu. A fi în Europa înseamnă a avea o democraţie autentică. E de la sine înţeles că admiterea în Consiliul Europei nu garantează automat existenţa în România a unei veritabile democraţii.
În primul rînd, pentru că admiterea depinde, aşa cum se poate vedea și din cele ce se petrec acum la Strasbourg, de concluziile unui raport. Acest raport a fost făcut însă nu de Dumnezeu cel drept şi atoateştiutor, ci de nişte oameni în carne şi oase. Cine ne garantează că aceşti oameni nu se înşală? Fie în sensul unei exagerări a stadiului atins de democraţie în ţara noastră, fie în sensul unei minimalizări a acestui stadiu. Raportorii şi-au întocmit concluziile în urma unor inspecții. Poate spune cineva cu mîna pe inimă că o inspecţie, oricît de serioasă şi corectă ar fi, reuşeşte să sesizeze în profunzime o realitate social-politică? E dificilă o asemenea operație chiar şi pentru oameni care s-au născut şi trăiesc în România. Cum să credem noi că ea e mult mai uşoară pentru nişte cetățeni străini veniți în România doar pentru cîteva zile?!
În al doilea rînd, pentru că admiterea în Consiliul Europei depinde de îndeplinirea unor standarde stabilite de acest organism. Există însă riscul ca aceste standarde să nu corespundă realităților româneşti. Apare, astfel, posibilitatea ca, deşi nu îndeplinim toate standardele Consiliului, să fim totuşi în democrație. Adică în Europa. Iată un exemplu. Raportul pune demilitarizarea Poliţiei drept una din condițiile intrării noastre în Consiliul Europei. El pleacă de la premisa că fără demilitarizarea Poliţiei nu se poate vorbi de o adevărată democraţie în România. Cine cunoaşte cît de cît realităţile noastre îşi dă seama că e vorba de o aplicare rigidă, automată, a unor standarde din Vest la situaţia concretă din România. Or, această situație concretă ne arată limpede că existenţa unei Poliții militarizate nu e deloc semnul că în România n-ar fi democraţie. Ba, mai mult, riscînd să par paradoxal, aş putea spune că democraţia noastră depinde tocmai de existenţa unei Poliţii militarizate. Pe fondul crizei de autoritate pe care o traversează Poliția, al creșterii fenomenului infracţional, al sporirii insecurităţii individuale, demilitarizarea Poliției ar lovi grav instalarea unei democrații adevărate. Fie și pentru faptul că omul de rînd ar pune haosul existent pe seama democrației.
Admiterea în Consiliul Europei face obiectul unei vizibile zbateri din partea guvernului şi a dlui Ion Iliescu. Inspecţiile raportorilor occidentali au fost primite cu plecăciuni pînă la pămînt. Multe dintre măsurile luate în prezent au drept cauză prompta îndeplinire a condițiilor puse de Consiliu. Nu e exclus ca, sub acelaşi semn, să se procedeze la demilitarizarea Poliției şi la recunoaşterea legală a homosexualilor, dat fiind că şi aceasta e una din problemele pe care ni se cere să le rezolvăm. După opinia mea, mult mai bine ar fi dacă guvernul şi Ion Iliescu s-ar zbate pentru ca în România să fie o democrație autentică şi nu una formală. Pentru că numai așa am intra în Europa. Chiar dacă mult rîvnitul Consiliu ne-ar refuza admiterea. Ar fi o zbatere mult mai utilă decît cea pentru a îndeplini nişte standarde formale, marcate de o evidentă rigiditate.
