Editorial publicat în Evenimentul zilei nr. 272, anul II, marți, 18 mai 1993, la rubrica „Evenimentul zilei văzut de Ion Cristoiu“
În scandalul iscat de dezvăluirile gen. Gheorghe Florică, fostul comisar-şef al Gărzii Financiare, scandal căruia jurnaliştii i-au spus, simplu, „scandalul Florică“, s-a înregistrat ieri un moment semnificativ. La conferinta de presă săptămînală, dl Tudor Mohora a declarat că dacă actualul cabinet se face vinovat de acte de corupție, PSM se va disocia de el. La aceeaşi reuniune, domnul purtător de cuvînt n-a scăpat prilejul de a lansa şi o lovitură piezișă la adresa Evenimentului zilei, pe tema informaţiilor ultrasecrete pe care le publică ziarul nostru. Chiar dacă, prin aceasta, dl Tudor Mohora nu face decît să se repete şi să-i repete pe alţii pînă la a deveni obositor, corectitudinea profesională mă face să trec peste ieşirea nervoasă a domniei-sale şi să remarc faptul că, prin declaraţia dlui Mohora, PSM face o mişcare deşteaptă în plan politic.
Observatorului atent al scandalului Florică nu i-a putut scăpa, cred, jocul subtil pe care-l face FDSN. Guvernul Văcăroiu a respins din start, fără a proceda la o minimă verificare, dezvăluirile fostului comisar-şef al Gărzii Financiare. Dl prim-ministru a pus întreg scandalul pe seama unei vaste conspirații interne şi internaționale menite a-l răsturna din fruntea bucatelor. Eroarea dlui Nicolae Văcăroiu nu mai trebuie explicată. Pentru un înverşunat luptător împotriva corupției, cum s-a declarat domnia-sa în dese rînduri, normal era să afirme că datele oferite de dl Gheorghe Florică trebuie verificate şi dacă ele se vor dovedi exacte, atunci cei incriminaţi vor trebui să plătească. În documentul său, dl Gheorghe Florică se referă la tentativele unor membri ai guvernului de a stopa anchetele Gărzii Financiare în timp ce domnia-sa era comisar-şef. Altfel spus, prin dezvăluirile sale, un fost membru al aparatului guvernamental îşi acuză colegii de trafic de influenţă. Pentru un prim-ministru care îşi ia în serios funcţia, ar fi fost de aşteptat ca dl Nicolae Văcăroiu să trateze pe picior de egalitate atît punctul de vedere al fostului comisar-şef, cît şi punctul de vedere al celor acuzaţi.
FDSN a jucat însă mult mai inteligent. Partidul dlui Ion Iliescu a fost mult timp considerat ca lipsit de personalităţi talentate la capitolul abilitate politică. S-a uitat astfel ca liderii FDSN, proveniți din
FSN-ul iniţial, au în spate o școală de trei ani de exercițiu politic. Sub semnul abilităţii, FDSN şi-a dat seama că o respingere din start a dezvăluirilor făcute de dl Gheorghe Florică ar fi fost un gest de sinucidere politică. Partidul dlui Ion Iliescu şi-a făcut un stindard din lupta împotriva corupţiei. Ar fi fost destul de stînjenitor ca acest partid, care a făcut atîta caz de afacerile guvernării Roman, să declare că nu ia în considerare dezvăluirile unui personaj de autoritatea fostului comisar-şef al Gărzii Financiare. În consecință, FDSN s-a pronunţat în favoarea unei luări în serios a documentului şi a unei acțiuni hotărîte împotriva celor vinovați dacă documentul se dovedește adevărat.
Graţie acestei manevre, FDSN a scăpat basma curată şi din scandalul Florică. La fel ca și în cazul grevei generale, FDSN şi-a păstrat intact capitalul politic. În schimb, FDSN şi-a împins aliații săi de stînga către respingerea din start a dezvăluirilor. Ca şi în cazul moţiunii de cenzură, ca şi în cazul grevei generale, prostiile pe care nu le putea face FDSN fără a se compromite grav au fost lăsate pe seama PSM, PRM şi PUNR. PRM şi PUNR au căzut în capcană. Deşi s-au declarat luptătoare împotriva corupției, cele două partide au contestat şi atacat virulent, înaintea oricărei verificări, dezvăluirile dlui Gheorghe Florică. În acest fel, capitalul lor politic a fost afectat. Sesizînd că e folosit, alături de PRM şi PUNR pentru a spăla rufele murdare ale FDSN, PSM a evitat capcana. Prin declarația dlui Tudor Mohora, partidul s-a pronunţat pentru o verificare a dezvăluirilor şi dacă acestea se dovedesc edificatoare, pentru sancţionarea celor vinovați. Astfel, PSM și-a putut conserva imaginea necesară, de partid care luptă împotriva corupției indiferent de nivelul la care a ajuns aceasta.
Mişcarea de contracarare a mînuirii de către FDSN nu e prima în ultimul timp. Să nu uităm că, în cazul grevei generale, PSM a evitat cu dibăcie să fie folosit de FDSN drept vîrf de lance împotriva sindicatelor. Se pare că PSM s-a prins de figură. Cu consecinţe politice pe care, inconstestabil, le vom vedea în curînd.
