Editorial publicat în Evenimentul zilei nr. 247, anul II, vineri, 16 aprilie 1993, la rubrica „Evenimentul zilei văzut de Ion Cristoiu“
Luni, 19 aprilie, dl Ion Iliescu va pleca la Washington pentru a participa la inaugurarea Muzeului Holocaustului. Aşa cum se desprinde din corespondența publicată în numărul de față al ziarului nostru, cît şi din alte relatări, nu e vorba de o vizită oficială, la invitația preşedintelui Bill Clinton, ci de o vizită particulară, la invitația organizatorilor marii manifestări care se vrea inagurarea Muzeului Holocaustului. În fiecare an, în aprilie, evreii din toată lumea comemorează Ziua Holocaustului, zi de doliu pentru poporul evreu, în amintirea celor 6.000.000 de evrei victime ale fascismului. Anul acesta, cînd se împlinesc 50 de ani de la răscoala din ghetoul din Varşovia, comemorarea ambiționează să ia proporţii planetare. Inaugurarea Muzeului Holocaustului în prezența preşedintelui Bill Clinton și a altor şefi de stat e o dovadă în acest sens.
Manifestarea de la Washington depăşeşte prin semnificații simpla comemorare anuală a victimelor Holocaustului. Ea se vrea, mai mult ca sigur, o replică dată valului de antisemitism perceptibil, la ora actuală, în multe țări ale lumii. Dat fiind că antisemitismul e una din expresiile pregnante ale naționalismului-extremist, manifestarea din capitala SUA se doreşte a fi şi o replică dată naţionalismului-extremist aflat în creştere pe glob şi mai ales în fostele țări comuniste. Dl Ion Iliescu se bucură în România de sprijinul fățiş al forţelor antisemite şi naționalist-extremiste. În bătălia lor împotriva reformei şi a democrației, văzute ca procese „puse la cale de cercurile evreieşti internaționale pentru a îngenunchea România“, bătălie dusă prin publicații cum ar fi Europa şi România Mare, aceste forțe n-au încetat a aduce elogii după elogii dlui Ion Iliescu, considerat ca „un bun român“, ca „singurul în stare să facă faţă mafiei evreieşti“. E mai mult decît semnificativ, de exemplu, că publicația antisemită Europa i-a acordat un premiu dlui Ion Iliescu. Desigur, preşedintele a avut abilitatea de a-l refuza. Cu toate acestea, gestul revistei rămîne o excelentă dovadă că forţele antisemite și naționalist-extremiste văd în dl Ion Iliescu un om de-al lor. Iar preşedintele, prin ambiguitatea care, de altfel, îi e definitorie, le-a lăsat să înțeleagă că n-are nimic împotrivă să fie considerat şi aşa. Gestul dlui Ion Iliescu de a merge la o manifestare care se vrea o replică spectaculoasă dată antisemitismului şi naţionalismului-extremist e, indiscutabil, o sfidare adusă aliaţilor săi actuali şi chiar părţii conservatoare din partidul de guvernămînt. Cu toate acestea, nu se conturează nici un risc ca dl Ion Iliescu să piardă sprijinul acestora. La ora actuală, existenţa forţelor antisemite şi naţionalist-extremiste depinde numai şi numai de dl preşedinte. Și Ilie Neacşu, şi Corneliu Vadim Tudor – că să mă refer doar la doi dintre reprezentanții publici ai acestor forţe – știu că ar fi suficient un semn din partea dlui Ion Iliescu pentru ca ei să dispară din viaţă politică. De aceea, ei tac şi înghit toate sfidările preşedintelui. Vor tăcea şi vor înghiţi şi această vizită la Washington. Vor tăcea şi vor înghiți și participarea dlui Ion Iliescu la comemorarea victimelor Holocaustului, care va avea loc la Templul Coral din București, duminică. Vor tăcea şi vor înghiţi şi faptul că, la invitația dlui preşedinte, șef-rabinul Moses Rosen îl va însoți în călătoria la Washington.
Nu din această parte vin posibilele riscuri ale acțiunilor prezidențiale din zilele următoare. Ele vin, incontestabil, din semnificația nedorită pe care o poate lua participarea dlui preşedinte atît la solemnitatea de la Templul Coral, cît şi la cea de la Muzeul Holocaustului. Fireşte, la Washington vor fi prezenți și alți şefi de state. Între ei, dl Ion Iliescu are însă o poziție aparte. Din cîte se ştie, mulți evrei, în frunte cu şef-rabinul Moses Rosen, susțin cu înverşunare că România e şi ea una din țările responsabile de tragedia care a fost Holocaustul. Această încercare de culpabilizare a poporului român a primit replica fermă nu numai a istoricilor noştri, dar şi a întregii societăți româneşti. Şi pe drept cuvînt, dacă ne gîndim la atitudinea românilor față de evrei în timpul celui de Al Doilea Război Mondial. Nu ştim cum se vor desfăşura cele două solemnităţi la care va participa dl Ion Iliescu. În condițiile în care unele cercuri evreieşti ne consideră printre responsabilii Holocaustului, există riscul ca participarea dlui preşedinte la comemorarea de la Templul Coral şi la inaugurarea Muzeului Holocaustului să primească semnificaţia unei recunoaşteri implicite a culpabilităţii româneşti.
