Sîmbătă, 20 martie 1965. Presa din România anunță moartea lui Gheorghiu-Dej. Corpul neînsuflețit e depus la Palatul Republicii. Publicul are acces începînd cu duminică, 21 martie 1965, ora 11. Cabinetul de lucru al lui Gheorghiu-Dej din sediul C.C. al PMR poate fi vizitat însă chiar din 20 martie 1965.
Scînteia de duminică, 21 martie 1965, își permite să tipărească astfel amplul reportaj:
La Cabinetul de lucru al tovarășului Gheorghiu-Dej.
Sîmbătă, 20 martie. În fața sediului Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român o mare mulțime de oameni s-a adunat din primele ore ale dimineții. Șiruri nesfîrșite se vîd pînă departe, pe străzile învecinate. Într-o tăcere solemnă, cu fețele împietrite de durere, și tineri și vîrstnici, oameni de toate profesiile, au venit în pelerinaj la cabinetul de lucru al tovarășului Gheorghe Gheorghiu-Dej, pentru a aduce profundul lor omagiu primului secretar al C. C. al P.M.R., aceluia care și-a închinat întreaga sa viață înfloririi patriei. cauzei luminoase a socialismului și păcii. Este o imagine vie, emoționantă, a puternicei legături care unește pe oamenii muncii de partid, de conducătorii săi iubiți.
Pășind cu adîncă emoție pragul cabinetului care păstrează înfățișarea din ultima zi de lucru a conducătorului partidului și statului, oamenii privesc înlăcrimați portretul îndoliat al tovarășului Gheorghe Gheorghiu-Dej, aflat între steaguri roșii și tricolore cernite; în față, mari buchete de garoafe roșii și cale albe.
Tovarășii Gheorghe Apostol, Emil Bodnăraș, Nicolae Ceaușescu, Chivu Stoica, Alexandru Drăghici, Alexandru Moghioroș, Alexandru Bîrlădeanu, Dumitru Coliu, Leonte Răutu, Leontin Sălăjan, Mihai Dalea fac prima gardă. Rînd pe rînd, apoi, fac de gardă membri al C.C. al P.M.R, ai Consiliului de Stat și ai guvernului, reprezentanți ai organizațiilor obștești, veterani ai mișcării muncitorești.
Ore în șir se perindă cu pași rari, prin fața portretului, prin cabinet, oameni ai muncii din uzinele, fabricile și instituțiile bucureștene, reprezentanți ai organizațiilor de masă, oameni de știință și cultură, activiști de partid și de stat, militari, studenți și elevi, pionieri. Impresionantă succesiune a generațiilor, unanime în simțămîntul de dragoste față de marele fiu al clasei muncitoare și al poporului român. Primii au venit muncitori de la Grivița Roșie, unde în 1933 clasa muncitoare a dus cele mai mari bătălii revoluționare, la conducerea cărora s-a aflat tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej.
Un bătrîn grivițean zăbovește în dreptul portretului îndoliat și, stăpînindu-și cu greu durerea care-l copleșea, dă în semn de suprem omagiu tradiționalul salut muncitoresc.
Grupuri, grupuri de pionieri trec în vîrful picioarelor. Se desprinde o fată și, apropiindu-se de masă – așează pe colțul ei cîțiva ghiocei. Cu un gest spontan își scoate apoi cravata roșie și acoperă micul buchet. Se retrage cu ochii scăldați de lacrimi. Era poate una din pionierele care, la marile noastre sărbători, i-au oferit la tribuna oficială tovarășului Dej buchetul de flori și cravata pionierească, prinos al dragostei și recunoștinței pentru partid al tinerei generații.
În coloana fără sfîrșit se află și studenți de pe meleagurile continentului asiatic și african, care învață în țara noastră.
Se scurg necontenit bărbați și femei, mame cu copii în brațe, ostași, elevi cu ghiozdanele sub braț, pensionari cu părul albit de ani. O brigadă de constructori venise de pe șantier așa cum se afla la lucru.
Pentru cîteva clipe privirile oamenilor se opresc asupra biroului unde tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej a lucrat pînă în ultimele zile ale vieții sale, cu nesecată energie și devotament, putere de muncă și dăruire de sine. Totul poartă amprenta prezenței și activității sale neîntrerupte. Pe o masă se află macheta unui mare combinat care va îmbogăți peisajul industrial al țării, mărturie a faptului că aici s-a analizat nu de mult proiectul și caracteristicile tehnico-economice ale unui nou important obiectiv industrial. Pe birou, materiale de lucru cu adnotări personale, care reflectă înalta sa exigență, studiul aprofundat, clarviziunea care sînt caracteristice partidului nostru și conducerii sale în elaborarea politicii științifice de dezvoltare continuă, armonioasă, a economiei naționale, de înflorire a patriei socialiste; sînt note, referate și materiale de sinteză privind dezvoltarea de perspectivă a bazei energetice și a altor ramuri ale industriei, a agriculturii, pentru perioada 1966-1970, orientarea investițiilor în anii următori. Un material deschis, privind planul pe anul 1965, poartă ultimele însemnări.
De la această activitate creatoare boala grea l-a smuls in plină putere de muncă. Fila calendarului a rămas neîntoarsă de la 19 februarie…
Stăpînindu-și cu greu lacrimile, plecîndu-și frunțile înaintea portretului îndoliat, zecile de mii de oameni ai muncii veniți în pelerinaj aici, la cabinetul de lucru, poartă cu ei în inimă pilda vie, luminoasă, a marelui dispărut.
Privind impresionanta revărsare a fluviului uman, care nu contenește nici în pragul înserării, deslușești pe chipurile oamenilor tineri sau vîrstnici, voința dîrza de a cinsti prin fapte, prin noi izbînzi în muncă, memoria iubitului fiu al poporului nostru, de a înălța tot mai sus, tot mai falnic edificiul socialismului, sub gloriosul steag al partidului.
Ion MĂRGINEANU