„Sunt nu numai ziarist, ci și prozator, eseist, istoric, reporter de călătorie.” (Ion Cristoiu)

Dedesubturile politice ale afacerii PETROMIN

Editorial publicat în Evenimentul zilei nr. 304, anul II, joi, 24 iunie 1993, la rubrica „Evenimentul zilei văzut de Ion Cristoiu“

Atenţia opiniei publice din aceste zile a fost atrasă de cea mai mare afacere făcută în detrimentul statului român după decembrie 1989: contractul dintre compania românească de navigaţie PETROMIN şi firma grecească FORUM MARITIME. Prin acest contract, firma grecească urmează să dețină 51% din acţiunile PETROMIN. În patrimoniul companiei PETROMIN se află, practic, flota strategică a României: 89 de vase, cu o capacitate de 4.620 milioane tdw, reprezentînd mai mult de trei sferturi din flota comercială a țării. Dintr-un foc, această flotă, cea mai mare avere pe care a deţinut-o pînă acum România, intră sub controlul unei firme străine. Şi nu al unei firme puternice, mult mai mari decît PETROMIN, ci al unei firme pricăjite, mult mai mici decît compania românească, avînd în vedere că ea are în proprietate doar 12 nave amărîte (care nici drept de circulație n-au), cu o capacitate totală de numai 120 de mii tdw. Pentru procentul de 51% din acţiuni, procent prin care deţine controlul asupra PETROMIN, firma grecească urmează să dea 350 de milioane de dolari. Afacerea întrece orice imaginație. Cu cele 12 nave ale sale, firma grecească e, pe piaţa internaţională a shippingului, un fel de dugheană maritimă. Ei bine, această dugheană obţine, dintr-o trăsătură de condei, controlul asupra unui mamut, cum este compania PETROMIN. Şi cum PETROMIN reprezintă flota strategică a României, iat-o trecută peste noapte, în urma unui contract dubios, sub controlul unei simple dughene.

Sînt unul dintre jurnaliştii care au ridiculizat absurda lozincă din prima parte a lui 1990: „Nu ne vindem ţara!“. Sub acelaşi semn, am respins toate fantasmagoriile naţionalist-comuniste privind un aşa-zis scenariu de sărăcire a ţării după decembrie 1989, pentru a putea fi cumpărată la un preţ de nimic. Cu toate acestea, nu pot să nu constat că în cazul contractului dintre PETROMIN şi FORUM MARITIME avem de-a face cu o vînzare a ţării pe nimic. Afaceri păguboase, în detrimentul ţării, cu parteneri străini au mai avut loc pînă acum. De trei ani, presa nu conteneşte să le dezvăluie. În cazul flotei strategice româneşti ne aflăm însă în faţa unei afaceri mai aparte. Vînzările dubioase de pînă acum au avut loc pe fondul unei amorţeli a opiniei publice. Profitînd de neatenţia presei, a factorilor politici, demnitari ai guvernelor Roman și Stolojan au încheiat contracte prin care averea ţării a fost păgubită în favoarea unor firme străine. Afacerea PETROMIN se desfăşoară însă în contextul în care opinia publică e puternic sensibilizată de corupţia la nivel înalt. Scandalul Florică nu
s-a încheiat. O comisie parlamentară de anchetă se află în plină desfăşurare. Presa de toate culorile rememorează afaceri păgubitoare pe seama statului din timpul guvernărilor Roman şi Stolojan. O comisie parlamentară de anchetă se ocupă de ceea ce s-a numit Afacerea navelor. La toate nivelurile, de la Preşedinție pînă la primarul unui sat pierdut in imensitatea ţării, se vorbeşte de lupta împotriva corupţiei. Iată, însă că, în timp ce toată lumea avertizează asupra scandaloasei jefuiri a averii naţionale, o companie românească încheie un contract prin care flota strategică a ţării e vîndută pe nimic. Spre deosebire de altădată, această afacere dubioasă e făcută pe faţă. Mai mult, ea se bucură de oblăduirea ministrului transporturilor, adică de a unui membru al guvernului FDSN. În campania electorală, FDSN a făcut mare caz de vînzarea țării sub guvernările Roman şi Stolojan. Agitatorii partidului au promis că, odată venind la putere, FDSN va pune capăt acestei situaţii. Iată însă că un membru al guvernului FDSN pune la cale, nu fără complicitatea unor factori ai puterii, cea mai mare afacere de vînzare a țării pe nimic, după decembrie 1989. Că dubiosul contract cu firma grecească nu s-a putut încheia fără ştiinta şi chiar acordul unor vîrfuri ale puterii (a primului-ministru, probabil) ne-o dovedeşte încercarea de a-l face complice la afacere pe însuși Ion Iliescu. Potrivit programului anunţat, președintele urma să-i primească ieri pe reprezentanţii firmei și ai băncilor implicate în cumpărarea flotei româneşti. Cei care au pus la cale acest lucru s-au gîndit că, prin primirea la preşedinte, se va lăsa impresia că însuși preşedintele binecuvîntează jefuirea flotei româneşti. Noroc că Ion Iliescu, bine sfătuit de unii consilieri prezidenţiali mai lucizi, n-a căzut în capcană.
Afacerea PETROMIN ne demonstrează, încă o dată, că discursurile electorale ale FDSN n-au fost altceva decît simplă demagogie.