Cu vreo cîţiva ani în urmă Vasile Buric, muncitor la ferma din Vintileasa Deal, una dintre cele mai sărace ferme ale CAP-ului, s-a îmbolnăvit de inimă şi, după multe tărăgănări, s-a pensionat cu gradul doi de invaliditate. N-ar fi făcut-o, dacă nu s-ar fi petrecut ceva despre care nu se poate spune dacă a fost o glumă sau ceva serios. Anul acela toamna se năpustise asupra satului cu atîta determinare de a-şi face datoria de anotimp al împlinirilor încît tot ce se cocea de obicei într-o lună fu dat gata într-o singură săptămînă.
- LXV - Electorale Urmînd sfaturile consilierilor de campanie, Partidul Să trecem pe Verde! de nuanţă ecologistă, a stabilit conţinutul pungii pe care toţi candidaţii urmează s-o dea cadou electoratului din circumscripţii. Alături de broşura cu programul partidului și portretul în culori al candidatului, avînd pe verso cîteva vorbe bine simţite, scrise cu mînuţa lui, în pungă se găsesc: un cozonac, o lumînare, o sticlă de vin românesc (neapărat românesc), covrigei săraţi, un borcan de castraveciori la oţet...
În drum spre antreu, unde urmează să mă încalț (într-o zi, ajuns la serviciu, mi-am dat seama că aveam două ghete diferite), trec prin sufragerie. Pe jos, pe covor sau pe scaun, îl văd pe Tzontzy. Doarme încolăcit. Îl mîngîi în fugă. Nici măcar nu tresare. I se pare normal să-l mîngîi. Intră în contractul nescris dintre noi, eu și Doina, și el. Mîngîindu-l, noi ne satisfacem vanitatea de a ne da iubitori de animale. În schimb, el face ce vrea în casă.
(Din Istoria literaturii proletcultiste, în pregătire pentru tipar) Apărut la începutul anului 1948 la Editura Forum, volumul de debut al Ninei Cassian, La scara 1/1 se bucură imediat de o primire entuziastă din partea criticii prin cronica literară semnată în Contemporanul din 23 ianuarie 1948 de Ov. S. Crohmălniceanu, titularul rubricii. Atent, ca de altfel în toate cronicile sale anterioare, la situaţia literaturii contemporane în general, la raporturile literaturii cu lumea, criticul salută volumul tinerei poete ca expresia unui proces mai amplu...
Editorial publicat în Evenimentul zilei nr. 276, anul II, sîmbătă, 22 mai 1993, la rubrica „Evenimentul zilei văzut de Ion Cristoiu“ Mult mai tinerii confrati de la Radio DELTA m-au întrebat, în cadrul unei anchete consacrate scandalului Florică, despre efectele acestui scandal asupra simplului cetăţean. Ar fi fost frumos să pot spune, nu fără o anume mîndrie națională, că scandalul Florică l-a zguduit pe omul de pe stradă. Că uimirea, indignarea, revolta s-au amestecat toate într-o stare de spirit favorabilă luptei împotriva corupţiei.
Petre Durbacă locuia într-o casă cu acoperiş de ţiglă şi trei nuci bătrîni în curte, în Vintilesa Deal, nu departe de marginea Pădurii. Suferea de o boală nemaintîlnită, despre care medicii învăţaseră la un curs special, şi acela facultativ: O transpiraţie abundentă a oaselor, care avea drept rezultat apariţia sub piele, pe la încheieturi, a unui muşchi verde, abia simţit, din cel ce se poate vedea la bolovanii care stau mult timp pe jumătate într-o apă stătătoare. Umblase ani în şir prin spitalele din întreaga ţară.
- LXIV - Fapt Rămași fără job, după ce America și-a redus drastic programul spațial, cei de la NASA s-au apucat de produs trotinete pentru deplasarea de la o Galaxie la alta, fără a se consuma petrol. * În parcare O jună pamponată, tip hangiță, se trudește zadarnic să scoată mașina din parcare. Parcarea se află la etajul cinci al unui complex comercial din Centru. Ca să scoată mașina, juna trebuie să dea înapoi printre cei doi stîlpi ai locului de parcare. Nu reușește. De fiecare dată riscă să atingă un colț al mașinii. Uneori cel din dreapta. Alteori cel din stînga. În cele din urmă coboară și cere ajutorul bărbaților în trecere pe acolo către mașinile lor.
Da, sînt un neisprăvit în materie de pisici și cîini – cel puțin asta-i concluzia pe loc a Doinei, după ce-am încercat să-i arăt cum îi voi da eu de mîncare pisicii de pe balcon. Pe acoperișurile din vecini își duce viața de maidaneză o pisică roșcată. Ce face ea cît e ziulica de mare? Iată o enigmă, o nouă enigmă, adăugată miilor de enigme stîrnite de ceea ce se cheamă Miracolul vieții pe Pămînt. Sigur e că în clipa cînd Doina deschide geamul de la balcon pisica își face apariția dedesubt, pe plasa de sîrmă care acoperă balconul locatarului de la unu, ridică privirile și prinde să miaune.
(Din Istoria literaturii proletcultiste, în pregătire pentru tipar) Date fiind condiţiile specifice de viață și activitate ale anumitor categorii sociale, formarea gustului pentru citit în perioada 1947-1953 are ca principal mijloc lectura în colectiv. Promovarea lecturii în grup e activitatea văzută de Ministrul Artelor, Ed. Mezincescu, ca o sarcină a noilor organe de stat locale, Comitetele Provizorii: „O mare atenţie trebuie acordată bibliotecilor; organizarea centrelor de lectură colectivă seara la cîmp, pe vremea repaosului din timpul muncilor agricole, stimulează gustul pentru citit. (...)“.
Editorial publicat în Evenimentul zilei nr. 275, anul II, vineri, 21 mai 1993, la rubrica „Evenimentul zilei văzut de Ion Cristoiu“ Dl Mircea Bulgaru, directorul Institutului de Economie Agrară, e coordonatorul unei ample anchete sociologice realizate de un grup de cercetători de la Institutul de Economie şi Sociologie Rurală. Ancheta, ale cărei concluzii le-am citit cu mare interes, pentru că ele fac o excepţională radiografie a agriculturii din România de azi, demonstrează, printre altele, un lucru surprinzător. În condițiile noului regim de proprietate şi ale unui sistem liberalizat de distribuire a producţiei, stocul de grîu din gospodăriile populației a înregistrat în ultimii trei ani creşteri importante.