Cum intri în marketul din Florești, pe stînga, se află prăvălia cu Cosmetice. A fost separată de restul magazinului, pentru că spray-urile, spuma de ras, săpunul şi pasta de dinţi sunt lesne de şterpelit prin vîrîrea sub haină sau în sutien. Vînzătoarea e o tînără bine făcută, într-un maiou de bumbac alb, care mai mult îi dezvăluie sînii decît îi ascunde. Mulţi dintre cei care intră în market pentru a cumpăra de-ale gurii, dînd cu ochii de tînăra din spatele tejghelei, tresar de îndată. O ştiu de undeva, dar de unde, n-ar mai putea să spună. Sigur au văzut-o la televizor. Nu sunt însă convinşi dacă într-un reportaj despre fetele de pe şoseaua de centură sau într-un talk-show despre echilibrul dintre puterile statului de drept. Dacă tînăra ar ridica privirile, poate şi-ar da seama de unde o ştiu.
- XLV - Tik-tokuri Pe șosea Se apropie Crăciunul. Din loc în loc, de-o parte și de alta a șoselei naționale, pe panouri fixate în piloni de fier, zdraveni ca picioarele unui pod, scrie cu vopsea groasă neagră: Porc de vînzare. Crescut fără îngrășăminte. * La Cafenea Cafeneaua din Centru e alcătuită din măsuțe avînd drept față de masă un cerc de sticlă și fotolii babane, dispuse în jurul măsuței ca niște bătrîni înțelepți, dar neputincioși, în jurul unei tinere pempante. Fotoliile sînt adînci. Cînd te așezi, ai o clipă senzația prăbușirii într-un hău. După care îți dai seama că măsuța e prea înaltă pentru tine. Ca să stai de vorbă cu ceilalți de la măsuță, trebuie să-ți pui bărbia pe labe, ca și cum ai vrea să mîrîi.
Sînt de unul singur acasă, în Găgești Deal. Lucrez de zor în Chioșc, întrebîndu-mă ce sărbătoare o mai fi și azi, de-mi vin din toate părțile lălăielile manelelor, expuse în aer liber. Pisica de la țară, despre care am mai scris, definind-o drept Pisica din vecini, a prins un șoarece. Cînd face un ou, găina de curte, zisă și găina Bio, simte nevoia unei publicități pe loc la nivelul gospodăriei. Spune cotcodac. Cocoșul trîmbițează cucurigu. Urcat pe o grămadă de gunoi, își desface aripile, ca și cum ar vrea să-și ia zborul, și strigă cît îl ține personalitatea: Cucurigu!
(Din Istoria literaturii proletcultiste, în pregătire pentru tipar) Articolele de îndrumare consideră că și în cazul întregii literaturi de pînă la 1920, adevărata imagine, cea dată la iveală de regimul de democrație populară, e cea de critică a stărilor de lucruri existentă. Considerat, înainte de toate, ca o trăsătură eternă a artei, realismul se identifică la un moment dat cu demascarea societăţii împărţite în clasele antagonice: „Ceea ce credem însă că trebuie menţionat ca o concluzie a trecerii în revistă istorice a realismului, este că acesta, independent de măsura mai mică sau mai mare în care s-a manifestat ca atare, a avut întotdeauna, pînă în societatea socialistă, un caracter critic“.
Editorial publicat în Evenimentul zilei nr. 266, anul II, marți, 11 mai 1993, la rubrica „Evenimentul zilei văzut de Ion Cristoiu“ După cum se poate vedea şi din relatările tipărite în numărul nostru de faţă, scandalul demnitarilor acuzaţi de corupție, cum ar putea fi numit ecoul stîrnit de dezvăluirile fostului comisar general al Gărzii Financiare, riscă să ia proporţii astronomice. Şedinţa de ieri a Senatului a fost scena unor interpelări fulminante în această chestiune. S-a remarcat, prin fermitate şi vigurozitate, cea a dlui senator FDSN Doru Tărăcilă. Perfect explicabil, dacă ne gîndim că domnia-sa a fost la fel de categoric şi în ceea ce priveşte cazurile de corupție din guvernările Roman şi Stolojan.