O echipă de cercetători de la judeţ se deplasă în Munţi pentru a face inventarul complet al vrăjitoarelor. Timp de două luni echipa bătu toate costişele şi văgăunile, umplînd cu notiţe caiete întregi, cu scoarţe colorate, din vinilin, înregistrînd pe bandă de magnetofon modul de lucru al vrăjitoarelor (mărturisit cu mîndrie chiar de acestea), filmîndu-le în timpul descîntecelor de deochi. Tuturor locuitorilor, ba chiar şi celor care se ascundeau prin păduri, pentru că erau daţi în urmărire generală, li se aplică un chestionar de douăzeci şi unu de pagini, care conţinea astfel de întrebări:
- XXXIX - Fîntîna cu pepsi Despre Victor Cocîrlache se vorbi mult în sat, cu câţiva ani în urmă, când se zvoni că descoperise în fundul grădinii un izvor de pepsi. Săpase pentru o fântână, pentru că el nici nu voia să audă de cişmelele vârâte mai nou de primărie în tot satul (zicea că apa de la ele e cancerigenă) şi, la un moment dat, târnăcopul (apelase la târnăcop, deoarece pământul era tare) făcuse să ţâşnească un lichid negru-negru. Crezuse la început că-i petrol şi începuse să-şi facă probleme. Şi vedea casa, ograda, grădina, făcute praf, în locul lor ridicîndu-se o pădure de sonde.
O problemă de care face atîta caz Pedagogia – stimularea memoriei – pare să-şi fi găsit, graţie reportajelor din străinătate, fericita şi rîvnita rezolvare. Puţine reportaje am citit în care autorii, odată ajunşi la un loc celebru, să nu-şi amintească, brusc şi inevitabil, zeci de pasaje, dacă nu capitole întregi, din manualul de istorie universală. Nici n-apucă fericitul reporter să treacă de intrarea contracost că, într-o explozie vecină cu hemoragia cerebrală, sute de nume, date, consideraţii culturale se revarsă în conştiinţa sa din...
(Din Istoria literaturii proletcultiste, în pregătire pentru tipar) Studiile şi articolele din anii 1947-1953 conturează un tablou complex al mecanismelor prin care se impune întregii culturi româneşti teza falsificării marilor noştri clasici de către burghezie. Desigur, pe primul loc se situează invocarea aşa-numitei interpretări tendenţioase de către critica şi istoria literară trecut, pentru a oferi cititorilor o imagine deformată asupra scriitorului respectiv. Conform amplului articol de îndrumare, Cu privire la opera lui Mihail Eminescu, de Nestor Ignat, din Scînteia, numerele 13, 14, 15 ianuarie 1950:
Editorial publicat în Evenimentul zilei nr. 259, anul II, luni, 3 mai 1993, la rubrica „Evenimentul zilei văzut de Ion Cristoiu“ Sîmbătă noaptea, cînd inima evenimentelor prinde a bate mai încet, pentru că e weekend şi pentru că în weekend nu numai oamenii, dar şi istoria se relaxează, telexurile marilor agenţii de presă au fost trezite din picoteală de o ştire zguduitoare: Pierre Bérégovoy, pînă nu de mult prim-ministru al Franţei, personalitate a scenei politice europene, s-a sinucis. Dinu Flămând, corespondentul Evenimentului zilei la Paris, scrie în reportajul său, publicat în numărul de față al ziarului nostru...