Vasile Netijaru fusese numit director al Combinatului de creştere a porcilor din Florești la ordinul lui Ceauşescu. Conducătorul primi într-o zi, de la Securitate, un Raport despre furturile de carne din Combinat. Şi cum Combinatul producea doar pentru export, furturile, care se înmulţiseră îngrijorător în ultimul timp, provocau pagube însemnate în materie de valută. Din motive pe care n-avea să le afle niciodată, măgăreaţa căzu pe Vasile Netijaru, activist de rînd la Secţia organizatorică a CC al PCR. Numirea ca director avea la temelie o greşeală.
Acțiunea: Libertate iepurilor! Ca urmare a unei acţiuni fulger a Miliției judeţene, în mai multe localităţi fură descoperiţi iepuri pentru care proprietarii nu putură arăta acordul scris al celor închişi în cuşti că și-au dat acceptul să stea acolo, după gratii. Gospodarii se pricopsiră cu o amendă contravenţională, iepurii fură luaţi şi duşi la Centrul de refacere a animalelor mici de pădure şi acum erau căraţi în Munţi, cu camioneta, pentru a-şi recăpăta libertatea. Şoferul camionetei se învoi să facă un scurt ocol de la traseu, pentru a-i duce lui Vasile Tencănău televizorul...
Din motive care-mi scapă, programul inițial al călătoriei în Coreea de Sud nu cuprindea o vizită la Daewoo. Lucru surprinzător, dacă ne gîndim că respectiva companie sud-coreeană are una dintre cele mai mari investiții de capital străin în România. Uimită și ea, reprezentanța de la București a firmei s-a dat peste cap să fie inclusă în programul meu și un popas la Daewoo. Lucru de prisos într-un fel, pentru că, ajuns la fața locului, oricum aș fi insistat să vizitez compania. Nu numai pentru că Daewoo a investit enorm în România...
(Din Istoria literaturii proletcultiste, în pregătire pentru tipar) Creaţia literar-artistică realizată în urma deplasărilor în realitate, cerute de Partid, e dominată de un infinit entuziasm faţă de oamenii şi realităţile întîlnite în cale. Semnificative din acest punct de vedere sînt impresiile lui Ionel Teodoreanu din Flacăra, 9 mai 1948, în urma vizitei făcute într-o noapte la APACA împreună cu 70 de scriitori, conduşi de preşedintele S.S.d.R, Zaharia Stancu: „E cu putinţă ca oameni ca mine şi ca tine, cititorule, avînd aceleaşi braţe şi aceleaşi tălpi...
Editorial publicat în Evenimentul zilei nr. 242, anul II, sîmbătă, 10 aprilie 1993, la rubrica „Evenimentul zilei văzut de Ion Cristoiu“ Pentru luni, 12 aprilie, Frăţia a anunţat mari demonstraţii în principalele oraşe ale țării. Printr-o obişnuinţă devenită deja tradiție, şoferii din puternicul sindicat al șoferilor, sindicat care face parte din Frăţia, urmează să participe la demonstraţii cu maşinile. Pînă ieri, la prînz, ziua de luni nu părea a anunţa ceva extraordinar. Şoferii au mai participat la mitinguri cu maşinile societăților comerciale ai căror salariaţi sînt. Mare lucru nu s-a întîmplat.
Tanţa Munteanu, o bătrână din Vintileasa Deal. Locuiește singură într-o coşmelie gata să cadă, în care se intră printr-o uşă tăiată în perete. Alcătuită dintr-o singură cameră, casa e lipită de grajdul în care stă vaca. Bătrîna poate şti astfel, în orice clipă, starea de spirit a vacii. Cu vreo câţiva ani în urmă, Tanţa Munteanu era să moară de ciudă c-au tras-o pe sfoară nişte escroci. Se întîmpla asta pe vremea când prin satele judeţului bântuiau tot felul de inşi în căutare de lucruri vechi, pe cale de dispariţie.
Pe platforma din spate a autobuzului s-a aprins scandalul. Dintre călătorii obişnuiţi a răsărit brusc controloarea. Femeia cu trăsături obosite de trudă în gospodărie, privind pînă acum în gol, ca orice om pierdut în gînduri, şi-a scos la un moment dat jacheta şi-a vîrît-o în sacoşa de pînză, din care se iţeau nişte morcovi şi, tot de acolo, a scos o uniformă de controloare, pe care a îmbrăcat-o rapid. Tot rapid şi-a dat jos justa de stambă lăsînd să se vadă fusta de uniformă ţinută pe sub cealaltă.
Uniunea Europeană, ONU, Consiliul Europei împart ţările lumii după criteriul care se mai numeşte și al respectării drepturilor omului. Ferească Dumnezeu ca o ţară să ajungă pe ultimul loc într-una din listele pe care susnumitele instituţii le publică în fiecare an! Nici unul dintre aceste organisme atît de aspre, atît de vigilente încît dacă la un penitenciar dintr-o ţară gardienii nu spun asasinilor de familii întregi, violatorilor de copile inocente, tăieturilor de beregăţi, un Bună dimineaţa! răsunător, voios...
(Din Istoria literaturii proletcultiste, în pregătire pentru tipar) Avînd ca obiect istoria literaturii universale, un alt grup de teze şi concepte lansate de estetica sovietică se referă la raporturile dintre creator şi idealul său moral şi social-politic. În viziunea esteticii realismului socialist, orice mare creator poate fi raportat la un ideal pentru a cărui concretizare militează: „Prin urmare, în opera unui artist realist, idealul este elementul pentru care luptă artistul, elementul care, fiind dedus din observaţiile făcute asupra vieţii, trebuie să fie introdus şi mai adînc şi mai larg în viaţă“.
Editorial publicat în Evenimentul zilei nr. 241, anul II, vineri, 9 aprilie 1993, la rubrica „Evenimentul zilei văzut de Ion Cristoiu“ Criza de inspirație a guvernului Văcăroiu e o realitate tot mai limpede. Pe zi ce trece, probleme grele, insurmontabile aproape, se abat pe capul dlui prim-ministru. Răspunsul dat de guvern acestei avalanşe de probleme mărturiseşte o profundă criză de inspirație. Cînd spun aceasta nu mă refer la faptul că dl prim-ministru crede că vizitele de lucru în uzine şi pe ogoare pot constitui un mijloc de oprire a dezastrului economic. Nu mă refer nici la faptul că dna Doina Jalea, purtătoarea de cuvînt a guvernului, a găsit de cuviință, într-o recentă întîlnire cu jurnaliştii...