Vremurile îl făcură pe țăranul sărac Dumitrache Mangu primar, sau cum i se spunea oficial, prin ʼ50, președinte al Sfatului popular al comunei Vintileasa. Într-o zi, mergînd la școală să-și ia băiatul, auzi cum profesoara de Geografie le spune copiilor că Pămîntul e rotund ca un măr și că se învîrtește în jurul Soarelui. Furios, luă băiatul din timpul orei și, a doua zi, îi interzise să se mai ducă la școală. Nevastă-sa, Chirichia, o femeie veșnic speriată dintr-o zi cînd asistase în iarmarocul din Boțîrlău la o bătaie cu furcile, se puse pe bocit. Descumpănit, Dumitrache Mangu lăsă băiatul să meargă la școală...
Spatele mașinii care se tîrăște jalnic pe banda întîi, sigură că n-o va claxona nimeni, arată următorilor șoferi înscrisul: În frîne și în femei să n-ai încredere! Treci pe lîngă mașina cu proza scurtă, amuzat de cele citite. În față, merge ca ochiul mortului, un Tico, pe a cărui lunetă scrie mai mult decît emoționant: Am deja 15 puncte luate. Nu mă stresa. Mă dau eu la o parte, fără să-mi faci semn cu farurile! Mergi mai departe, spre Rîmnicu-Sărat profilat în zare ca un fel de Chicago al Moldovei de Sud.
Pe una dintre clădirile care delimitează Piazza Umberto I din Capri, poreclită în ghiduri Piazzetta se poate vedea o placă pe care scrie în latinește: „Împăratului Tiberius Caesar Augustus, care a petrecut aici o bătrînețe liniștită, Senatul și poporul din Capri, în pofida născocirilor infamante ale celor care au venit după el, preastrălucitului conducător, omului echilibrat, în anul 1912, i-au dedicat acest monument”. T. S. Jerome. După care urmează în italienește:
2. Dischetele profesorului Ramonte Ce-ar surprinde seria a şaptea a Caracatiţei din realitatea României de azi? Să începem cu sfîrşitul serialului. În ultimele secvențe ale episodului de sîmbătă, Tano Carridi primeşte de la profesorul Ramonte, politician retras în Est după o serie de scandaluri în Italia, dar continuînd să conducă din depărtare noile operațiuni ale Mafiei, o cutie cu dischete conținînd lucruri compromiţătoare din trecutul oamenilor politici italieni. Tano Carridi îngroapă cutia în pămîntul arid al singurătăților în care s-a retras.
Editorial publicat în Evenimentul zilei nr. 224, anul II, sîmbătă, 20 martie 1993, la rubrica „Evenimentul zilei văzut de Ion Cristoiu“ Aşadar, Motiunea de cenzură a fost respinsă cu 260 de voturi împotrivă şi 192 pentru, din 452 de voturi valabil exprimate. Nici opoziția, nici majoritatea parlamentară nu s-au gîndit că rezultatul votului va fi altfel. Ba chiar s-ar putea spune că nici una dintre cele două forţe adversare nu şi-a dorit ca Moțiunea să fie adoptată. Majoritatea parlamentară, din motive lesne de înţeles. Opoziția, pentru că ea nu și-a propus răsturnarea Guvernului.