Trei epave. Suferinţele lui George şi Harris. Victimă a o sută şapte boli fatale. Prescripţii utile. Cum se pot vindeca afecţiunile hepatice la copii. Hotărât, suntem surmenaţi şi avem nevoie de odihnă. O săptămână pe întinsul clocotitor al mării. George propune Tamisa. Obiecţia lui Montmorency. Adoptarea propunerii iniţiale cu o majoritate de trei contra unul. oţii în camera mea şi discutam despre starea noastră jalnică – jalnică din punct de vedere medical, bineînţeles.
După-amiază de vară în Găgești-Deal. Atmosferă de caniculă. Soarele arde constant, ca un bec programat să funcționeze prin senzori. Nu vine o boare. Nu se mișcă nici o frunză. Bătrînica, după cum îi spun eu pisicuței din vecini, găzduită de noi cît timp stăm la Găgești, doarme sub nuc. Doarme și cățeaua. În tăcerea ca de var disting un mîrîit. Sar de la masa din chioșc, și dau năvală în curte. Decorul lăsat de mine cînd am intrat în chioșc s-a schimbat. În curte s-a ivit un montan. Un motan tărcat.
După Biserica Mica Sofie şi rămăşiţele Arcului de triumf al lui Teodosiu, o nouă întîlnire cu Bizanţul: zidurile lui Teodosiu. Le văd într-un fel avantajos: de pe platforma sight sing-ului în drum de la baza funicularului către ţărmul Mării de Marmara. Şoseaua a fost construită de-a lungul zidurilor, lungi de 7 kilometri, de la Cornul de Aur la Marea de Marmara. Un zid interior de 12 metri şi 5 metri grosime, un zid exterior înalt de 8 metri şi gros de 2 metri. În faţă un şanţ lat de 20 de metri şi adînc de 10 metri. De sus, de pe platformă, zidul se vede, măreţ, în cea mai mare parte integru.
Crăp de ciudă recitind (de fapt, citind) Garda albă a lui Mihail Bulgakov. Simt nevoia să fac un eseu din paginile care-l surprind pe administratorul blocului verificînd în taină, cu draperiile trase, bancnotele puse bine la păstrare. Observ la Bulgakov o notă de esenţă întîlnită şi la Sadoveanu. Peisajul nu e rece, artificial văzut și descris de un robot de bucătărie, ci însufleţit, cald, văzut şi descris de un suflet. De notat, mai precis, de adăugat la două eseuri deja scrise. Unul despre abajurul la Bulgakov şi celălalt despre obsesia spaţiului locativ...
Editorial publicat în Evenimentul zilei, nr. 1362, anul V, vineri, 13 decembrie 1996, la rubrica „Evenimentul zilei văzut de Ion Cristoiu”. Miezul nopţii de miercuri, 27 noiembrie 1996, ne-a surprins, pe mine şi pe jurnaliştii români ajunşi în China, în cadrul unei excursii de documentare organizate de firma românească Atlantic Tour în colaborare cu CITS (China lnternational Travel Services), pe una din străzile faimoase ale Shanghaiului: Nonjing.